Arhiva

Archive for 17 aprilie 2012

CRONICI TV. DEMNITARII PE STICLĂ. Serial de Dumitru Hurubă.


CRONICI TV DIN VREMEA ZĂPĂCIŢILOR DE

TRANZIŢIE!

 

UMILIREA DEMNITARILOR

 

Umilirea domnului Traian Băsescu s-a petrecut la “Realitatea Tv”, în cadrul emisiunii “100 %”, realizată de Robert Turcescu, unde, râsul vânjos-marinăresc se transformase într-o bolboroseală uman-simpatică învârstată cu nuanţe vodevilo-dramatice.

În context, legendar-ameninţătorul obiect damoclesian sabie Ninja să fi fost, Primarul general al Capitalei harakiri şi-ar fi făcut; un gest care ar fi îndoliat conştiinţa moderatorului cu regretul că îl pusese în situaţie penibilă pe un preşedinte de partid, co-preşedinte de alianţă, Primar general, fost ministru, fost parlamentar etc, întrebându-l ghilotinat:

-Ştiţi cumva cine a scris imnul naţional ?

-Anton Pann, a răspuns invitatul relaxat şi încă vesel.

Astfel stând lucrurile, prin deducţie logică, rezultă că muzica imnului a fost compusă de Andrei Mureşanu ? Rezultă! Însă, marţialitatea lui R.T.nu s-a oprit aici… Trecându-se la proba următoare: recitarea textului (de cântat nici vorbă!), domnul Traian Băsescu a fost cu mult mai sigur pe sine bălmăjind două versuri fără cineştie ce legătură cu textul incriminat, dar care au dovedit, încă o dată, că românul nu uită să fie poet chiar şi în cele mai grele momente ale vieţii sale…

Prim-plan: d-l invitat la emisiune privea la moderator de parcă, ieşind din Primărie, s-ar fi lovit bot în proră cu vasul “Transilvania” pe post de, coşbucian vorbind, “Ex ossibus ultor”, reprezentând flota României pe ucigătoarea Mare a Sargaselor, via Triunghiul Bermudelor.

…Cu d-l senator George Pruteanu, unul dintre cei mai avizaţi degustători de partide politice contemporane, lucrurile au stat un pic altfel, moderatorul R.T.scăpând cu viaţă numai datorită obârşiei moldoveneşti a invitatului său, care inoculase acestuia o anumită doză de sentimentalism. Că, de era d-l Pruteanu un ardeleano-bistriţean pur sânge, după ce i-ar fi aruncat în faţă eminescianul strigăt de luptă “Sdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă”(!) din Împărat şi proletar, transferat în interes de vulcanism verbal în Scrisoarea III, mare tragedie s-ar fi dezlănţuit. Sau: ce s-ar fi întâmplat dacă domnul senator ar fi fost membru în consiliul naţional (?) secuiesc din România, înfiinţat sub înalta oblăduire a preşedintelui Ungariei ? Doamne fereşte!

(Prietenul meu Haralampy consideră că respectivul consiliu secuiesc nu este decât o filială a Ungariei în România şi nu înţelege de ce face atâta gălăgie pe temă…)

Acum, ca un neînţelegător ce sunt, întreb şi eu:

-Domnu’ Turcescu, ce suflet ai matale să bagi un filolog în statistici electorale întrebându-l de numărul localităţilor şi a locuitorilor din circumscripţia electorală pe care o reprezintă în Parlament ? Drept că reacţia domnului Pruteanu m-a făcut să cred un moment că, din greşeală, am comutat pe canalul tv Animal Planet, dar avea dreptate…

Poşta redacţiei. Robert Turcescu, Bucureşti. Felicitări! Mai încercaţi şi cu alţii, dar prin fax, telefon, sau prin corespondenţă tradiţională şi cu adresa dvs. la “Post-restant”. Pentru orice eventualitate…

DUMITRU HURUBA

Categorii:CARTEA

PUTEREA MISTICĂ…


PUTEREA MISTICĂ

 

cei slabi şi nevolnici – smeriţi

visători – cu feţe-acoperite de

eclipse – au şi ei

puterea lor vie – asemenea

firelor de nisip care se întorc şi

pipăie

febril – jur-împrejur închegând – reconformând-o mistic

Faţa Prealuminatei Pietre – de la care toate se

trag şi

nuntesc : Pământul cel ce se mohorăşte – pe măsură ce

şovăie  se-ntunecă – şi

Apa – da – grumazul de Lebădă-al Apei – sfânt izvorâtă-ţâşnită-iscată

Sânge şi-Azur –  din

cheile şi cleştile

Pietrei Lunare – Mântuirea şi

Sublima Mândrie – Focul cel veşnic pus pe

hârjoană şi jocuri şi harţă – precum şi – mai

ales – Aerul – neastâmpăratul – profet şi

isteric – schimbătorul şi atât de credincios

aureolat în jurul

Pietrei Solare – Aer

***

 

 

Adrian Botez

 

 

Categorii:POEMUL

AM CĂUTAT IUBIREA…


AM CAUTAT IUBIREA …..

                               de Costache Ioanid (19121987) a fost unul dintre cei mai cunoscuți poeți creștini romani, atat in Romania cat și in strainatate)
 
Am cautat iubirea ca pe-o cetate sfanta
ca pe un cer de cantec in lumea de dureri.
Am dat navala-n lume spre tot ce ochiu-ncanta.
Si-am intalnit durerea. Dar cerul nicaieri.Am cautat iubirea ca patrie voioasa
ca pe-un pamant edenic de pace troienit,
sa spun odata clipei: „Ramai, esti prea frumoasa!”
Si-am strabatut pamantul, dar pace n-am gasit.Am cautat iubirea ca pe un cer al firii.
Si-am vrut sa-i ies in cale cu ramuri de finic,
sa sorb din cupa lumii nectarul fericirii.
Si-am spart in tandari cupa, caci n-am gasit nimic.

Am cautat zadarnic. Dar intr-o primavara,
am intalnit in cale deodata un drumet.
Pe umerii Lui trudnici purta o grea povara,
o sarcina de zdrente si cioburi fara pret.

Trecea pe-o cararuie intampinand batjocuri,
lasand sa-i rupa cainii din haina cate-un fald.
Urca pe colti de stanca. Si-n urma Lui, pe-alocuri,
vedeai pe piatra rece sclipiri de sange cald.

Si totusi in privire avea un cer de taina
cum n-am vazut in lume in ochii nimanui.
Si-am vrut sa-i smulg povara. Dar am cazut cu spaima,
caci mult prea grea era povara Lui.

M-am ridicat degraba si L-am ajuns din urma
sa aflu ce comoara in sarcina a strans.
Dar am simtit ca viata ca de-un prapad se curma,
cand am privit prin zdrente cutremurat de plans.

Caci se vedea-n comoara un clocot ca de cloaca,
un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri.
Tot ce-i murdar si putred in lumea asta-ntreaga
vuia strivind grumazul sarmanei Lui fapturi.

-Dar unde duci straine povara Ta ciudata,
povara de osanda sub care-atat Te-apleci?
am intrebat drumetul. Si El mi-a spus in soapta:
-Spre apele uitarii, ca s-o arunc pe veci…

-Dar tu, vorbi strainul, urcand incet privirea,
dar tu pe cine cauti innourat si crunt?
-Eu… am soptit in sila, eu… cautam iubirea…
-Iubirea? … fu raspunsul strainului. Eu sunt…

 
Costache Ioanid
 
Text propus de Ion Urdă
Categorii:POEMUL

CĂLAN, O POVESTE NETERMINATĂ! Daniel Lăcătuş şi pasiunea sa pentru istoria oraşului. Editura „Vertical” Alba-Iulia.


Recent a văzut lumina tiparului la Editura Vertical, din Alba-Iulia, volumul „30 de Personalităţi ale oraşului Călan I„, tipărit în foarte bune condiţii grafice, 92 pagini, copertă şi interior color. Cartea este a patra, editată în proiectul “Să ne cunoaştem istoria Călan”, proiect care urmăreşte promovarea patrimoniului cultural, istoric, etnografic, natural şi turistic al zonei în scopul cunoaşterii şi valorificării precum şi creşterea capacitaţii de comunicare şi exprimare artistică a membrilor comunităţii. Au mai apărut până în prezent: “Să ne cunoaştem istoria Călan” – Editura Noul Scrib – 2010, “Seminţe literare” – Editura Pim, Iaşi – 2011 (Antologie a scriitorilor din Călan. Coordonator) şi “Folclor Poetic din zona oraşului Călan” – Editura StudIS 2011.

Scrisă sub formă de dicţionar, cartea este prima dintr-un ciclu de două volume, volumul II fiind în lucru. În paginile acesteia se regăsesc artişti, scriitori, sportivi, oameni de televiziune şi jurnalişti, medici, ingineri, critici de film etc., cu toţii nume de largă cuprindere, foarte strâns legaţi de acest meleag. Dintre ei, unii membrii în Academia Română, Academia de Știinţe din New York, Uniunea Scriitrilor din România sau Uniunea Artiştilor Plastici. Printre aceştia: Romul Munteanu, Ada Orleanu, Ionel Amăriuţei, Carol Stanciu, Mariana Anghel, Mariana Deac, Dorina Negru, Gheorghe Barbu, Alina Alexoi, Lucian Maier sau Nicolae Itul.

Coperta a patra este semnată de scriitorul şi jurnalistul Ștefan NEMECSEK şi scriitorul Ion SCOROBETE.

Ştefan NEMECSEK
„Mereu neastâmpărat în privinţa mediatizării valorilor culturale locale, după o responsabilă şi desigur dificilă documentare, Daniel Lăcătuş aduce în atenţie publică prin reuşita DICŢIONARULUI PERSONALITĂŢILOR LOCALE, nume cunoscute sau mai puţin cunoscute din zona comunităţii Călan, persoane care şi-au pus amprenta pe conturarea istoriei locale şi devenirii localităţii ca pion reprezentaliv din multiple puncte de vedere a ţinuturilor hunedorene. Eforturile în realizarea volumului sunt cu atât mai merituoase cu cât putem constata risipirea colbului aşternut de uitarea timpului asupra unor nume de prestigiu care în domeniile lor de activitate, prin rodul creativ a minţii lor, au dat stălucire zonei Călanului.
Felicitări Daniel Lăcătuş pentru consecvenţă şi meticulozitate. Aştept cu interes viitorul volum din şirul celor propuse a fi realizate în cadreul amplului proiect de mediatizare a ţinuturilor care împrejmuiesc demnul oraş Călan”

Ion SCOROBETE
„Alcătuirea unei sinteze fie doar şi sub forma unui dicţionar, prezumă un bloc de idei, gânduri, şi sentimente, cum monolitul marmurei, al lemnului, ori al metalului presupune corpul viu ce se naşte în măiestria palmelor demiurgului, aidoma travaliul îşi rotunjește expresia în oul germinat, şi tot astfel, mă apropii de cuprinsul acestui peisaj compozit al dicţionarului personalităţilor din Călan, precum de o pagină a biografiei locului, interconexat cu biografia fiecăruia dintre cei creionaţi.
Căci, doar între bornele acestui spaţiu de trăiri se aude clocotul copilăriei, al tinereţii şi împlinirilor vieţii lor, ce se însoţesc cu al streiului din amonte pâna în ziua de azi şi mai departe.

Doar astfel, poţi regăsi paşii lui Carol Stanciu, Alfred Szabo, Ionel Amăriuţei, Gheorghe Barbu, Mariana Anghel, Ioan Barb, Mariana Deac, Romul Munteanu, Alina Alexoi, Candin Trifan, Corneliu Vasile Pavel, Dorina Negru ori Lucian Maier şi al celorlalţi învingători în lupta cu trecerea ireversibilă, paşi sugeraţi de căutarile lor neobosite în a-şi găsi identitatea în fluidul timpului”

Daniel Lacatus:

 

Categorii:CARTEA
%d blogeri au apreciat: