Arhiva

Archive for 15 septembrie 2011

ORDONANŢA 70/2011 – AJUTOARELE PENTRU ÎNCĂLZIRE ÎN SEZONUL RECE. Sume, procente, calcule…

15 septembrie 2011 Lasă un comentariu

ORDONANŢA 70/2011 – AJUTOARE DE ÎNCĂLZIRE

Consumator vulnerabil – persoana singură/familia care nu îşi poate asigura menţinerea locuinţei în condiţii adecvate de temperatură, respectiv 21°C şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute la art. 7 alin. (1) din ordonanţă.

Condiţiile de acordare şi cuantumul ajutorului pentru încălzirea locuinţei
Consumatorii vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei acordat din bugetul de stat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 786 lei în cazul familiilor şi 1.082 lei în cazul persoanei singure.
Pentru sprijinirea populaţiei în perioada sezonului rece, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili, prin hotărâre a consiliului local, măsuri de protecţie socială din bugetele locale, după cum urmează:
a)subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei;
b)ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat;
c)atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b).
Ajutoarele pentru energie termică se acordă prin compensarea procentuală aplicată la contravaloarea energiei termice consumate lunar de consumatorul vulnerabil, denumită în continuare factură pentru energie termică, în limita consumului mediu lunar.
În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală prevăzută se acordă din bugetul de stat, după cum urmează:
a)în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 155 lei;
b)în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 155,1 lei şi 210 lei;
c)în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 210,1 lei şi 260 lei;
d)în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 260,1 lei şi 310 lei;
e)în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 310,1 lei şi 355 lei;
f)în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 355,1 lei şi 425 lei;
g)în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 425,1 lei şi 480 lei.
h)în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 480,1 lei şi 540 lei.
i)în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 540,1 lei şi 615 lei.
j)în proporţie de 5%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 615,1 lei şi 786 lei.
(3)Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează între 786,1 lei şi 1.082 lei compensarea procentuală prevăzută la alin. (1) este de 10%.
(4)Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează în limitele prevăzute la alin. (2) compensarea procentuală este mai mare cu 10% faţă de proporţiile stabilite pentru familie.
(5)Pentru familiile şi persoanele singure prevăzute la alin. (2) lit. a), beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, compensarea procentuală se acordă în proporţie de 100%.
6)În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală prevăzută la alin. (1) se acordă din bugetul local cu titlu de ajutor conform art. 7 alin. (2) lit. b) şi c), după cum urmează:
a)până la 7%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 155 lei;
b)până la 14%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 155,1 lei şi 210 lei;
c)până la 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 210,1 lei şi 260 lei;
d)până la 27%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 260,1 lei şi 310 lei;
e)până la 33%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 310,1 lei şi 355 lei;
f)până la 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 355,1 lei şi 425 lei;
g)până la 46%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 425,1 lei şi 480 lei;
h)până la 53%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 480,1 lei şi 540 lei;
i)până la 59%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 540,1 lei şi 615 lei;
j)până la 61%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 615,1 lei şi 786 lei;
k)până la 63%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 786,1 lei şi 1.082 lei.
În oricare dintre situaţiile prevăzute, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să acorde un sprijin cumulat care să reprezinte cel puţin 10% din maximul compensării prevăzute la alin. (6).
1)Consumatorii vulnerabili, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru gaze naturale, după cum urmează:
a)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei li se acordă o sumă de 262 lei;
b)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei şi 210 lei li se acordă o sumă de 162 lei;
c)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei şi 260 lei li se acordă o sumă de 137 lei;
d)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei şi 310 lei li se acordă o sumă de 112 lei;
e)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei şi 355 lei li se acordă o sumă de 87 lei;
f)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei şi 425 lei li se acordă o sumă de 62 lei;
g)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei şi 480 lei li se acordă lunar o sumă de 44 lei;
h)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei şi 540 lei li se acordă lunar o sumă de 31 lei;
i)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 540,1 lei şi 615 lei li se acordă lunar o sumă de 19 lei.
(2)În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare pentru gaze naturale peste tranşele şi cuantumurile prevăzute la alin. (1).
1)Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri, după cum urmează:
a)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei li se acordă lunar o sumă de 54 lei;
b)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei şi 210 lei li se acordă lunar o sumă de 48 lei;
c)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei şi 260 lei li se acordă lunar o sumă de 44 lei;
d)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei şi 310 lei li se acordă lunar o sumă de 39 lei;
e)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei şi 355 lei li se acordă o sumă de 34 lei;
f)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei şi 425 lei li se acordă o sumă de 30 lei;
g)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei şi 480 lei li se acordă lunar o sumă de 26 lei;
h)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei şi 540 lei li se acordă lunar o sumă de 20 lei;
i)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 540,1 lei şi 615 lei li se acordă lunar o sumă de 16 lei.
2)Pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul pentru combustibili solizi sau petrolieri este de 58 lei.

Reclame
Categorii:literature Etichete:

UMORUL CA TRANZIŢIE. Dialog între Dumitru Hurubă, care întreabă şi se întreabă şi Constantin Stancu, ce îndrăzneşte să răspundă serios…

15 septembrie 2011 Lasă un comentariu

UMORUL CA TRANZIŢIE…

 

Răspunsuri la întrebări…

Dialog între scriitorul Dumitru Hurubă, care întreabă şi Constantin Stancu, răspunde

 

 

 

1.Avem, MAI avem literatură satirico-umoristică după 1989?

R: Prietenul Dumitru Hurubă, umorist cunoscut m-a ţinut la curent cu mişcarea în lumea umorului. Umorul nu moare, chiar dacă ia alte forme: se multă în virtual, pe bloguri, în reviste electronice, în Parlament, la Palatul lui Gigi, la posturile TV, la mall… Da, avem şi unul de bună calitate, uneori nu este în format scris, dar cea scrisă a primit forme interesante şi lumea revistelor sau cărţilor de hârtie a suferit schimbări…

Evident, cea mai buna realizare este posibilitatea reeditării marilor umorişti români care devin noii umorişti: Ion Băieşu, Viorel Cacoveanu, Laurenţiu Cerneţ, Ion Cristoiu, Paul Everac, Teodor Mazilu, Tudor Muşatescu, Valentin Silvestru… Dar, în fine, aceştia sunt din perioada comunistă, perioadă de „tristă amintire”… Bază mai buna pentru umor nu a existat decât în perioada comunistă, întrecută la faza „Liga lui Mitică” de la Sport.ro…Atenţie! Arbitri sunt în negru!

2.Numiţi autori postdecembrişti ale căror creaţii credeţi că s-ar circumscrie ideii de literatură satirico-umoristică. Menţionaţi şi titluri de volume – dacă ştiţi…

R: Dumitru Hurubă, Cornel Udrea…

Opere: ciclul zăpăciţilor din tranziţie…

– Carte de colorat mintea (versuri social-satirico-umoristice, Editura Emia, Colecţia “Scorpion”, Deva, 1998);

– Bună seara, Domnule Mann…(povestiri, Editura Eubeea, Timişoara, 1998); – Un scorpion pe contrasens (schiţe şi povestiri satirico-umoristice, Editura Corvin, Deva, 1999);

– Scuzaţi că ne-am cunoscut (schiţe şi povestiri satirico-umoristice, Editura SigNata, Timişoara, 2001);

– Balamucul, dragostea mea… (roman umoristic, Editura Călăuza, Deva, 2002);

– Cronici TV din vremea zăpăciţilor de tranziţie, Editura Călăuza, 2004;

Cornel Udrea: Privighetoarea Ciocuşă…

3.Se ştie ce impact puternic are radioul şi televiziunea asupra cetăţeanului… Ce părere aveţi despre emisiunile de divertisment ale acestor instituţii: practică ele un umor – atâta cât este –, de valoarea celui tradiţional românesc?

R: Ele se practică pe ele, adică sunt umoristice prin ce fac, dau impresia că noi nu ştim că ne consideră zăpăciţi. Umor este unul de conjunctură, iar umor bun, uneori la grupul „Divertis”.

Interesant umorul reality-show cu Gigi Becali, mai ales când spune că Biserica dă voie la trei căsătorii, citând din memorie Biblia…

Din pricina lui Gigi, Doru Octavian Dumitru a renunţat la spectacole şi pe bună dreptate. Interesant umorul din Parlament cu numărătoarea voturilor, cu numărătoarea parlamentarilor care mereu ies la număr cam 300, restul sunt în delegaţie…

Aş semnala cartea lui Dumitru Hurubă, O ANTOLOGIE DE UMOR ROMÂNESC, un fel de dicţionar serios al umorului, datele sunt bune…

Anexez o cronica la cartea lui Dumitru Hurubă…

 

Întrebări: Dumitru Hurubă

Răspunsuri: Constantin Stancu

 

 

Anexa: CAPCANE PENTRU INTECTUAL

 

 

O antologie de umor vine spre cititorul aflat în criză de timp şi de voie bună, este antologia semnată de Dumitru Hurubă şi Doina Bălţat, o carte veselă pentru zile triste de tranziţie şi economie de piaţă, sub umbrela de soare în stil european, publicată de autori la Editura „ eubeea” – Timişoara, 2008, consilier editorial Nina Ceranu şi lector Ilie Chelariu. Cartea poartă un titlu simplu pentru ca oricine să înţeleagă că râsul poate fi un stil de viaţă la români: „O ANTOLOGIE DE UMOR ROMÂNESC „ şi începe cu o lămurire din partea celor care au scris pentru ca cititorul să înţeleagă că totul a pornit de la o discuţie obişnuită despre literatura de umor, apoi a trecut printr-o revoluţie şi prin deces, adică să mori de râs dacă citeşti. Autorii şi-au adus aminte de lecturile din scrierile românilor de bun simţ şi de umor, pornind de la o idee banală: găina poate sări gardul raţiunii şi că există o nevoie acută la români: nevoia de a fi minţiţi frumos, pe timpul zilei, în plină economie de piaţetă …

De la început Dumitru Hurubă şi compania ţin să ne avertizeze: fără Caragiale, cu toţi ştim că românul are simţul umorului, mai ales dacă de numeşti: Ion Băieşu, Viorel Cacoveanu, Laurenţiu Cerneţ, Ion Cristoiu, Paul Everac, Teodor Mazilu, Tudor Muşatescu, Valentin Silvestru, … Dumitru Hurubă şi alţi scriitori de umor, amuzaţi că viaţa este frumoasă şi noi aşteptăm ca plopul să facă mere …

Cititorul poate evada din viaţa de zi cu zi şi poate descoperi unele idei ciudate şi un mod viaţă interesant savurând scrierile autorilor de umor, e un îndemn la preocupările de bază ale vieţii, pentru că prea ne lăsăm duşi de nas de unii dintre falşii indivizi de omenie, cu obraz gros şi pantofi cu număr mare – de senator, de ministru sau de bancher …

Selecţia şi neselecţia aparţine celor doi autori de antologie, este riscul lor, şi-l asumă, dar oricum, scrierile au ceva deosebit. Te fac să râzi, să zâmbeşti, să fii nostalgic deşi nu ştii de ce, să plângi după epoca de aur a râsului, să fii de râsul … lumii, ca să parafrazăm titlul unei reviste de umor la care a lucrat şi domnul Hurubă în vremuri mai bune pentru umorişti. Cartea este puţin tristă pentru că pune în lumină lipsa de cultură, mârlănia, mândria nejustificată, limbajul de manea, gestul care distruge fiinţa, cuvântul cu sare şi piper, privirea rătăcitoare a celui înşelat, privirea mândră a şefului care ştie că nu ştie ceea ce ar trebui să ştie, oricum politicienii trec dar umorul rămâne …cu noi …

Cartea abordează scrierile simple, dar nu simpliste, cele cu morală la butonieră, în spatele titlului se află o dramă, drama de a fi pe lângă viaţă, pe bază de zâmbet şi voie bună, adică sunt lucruri foarte serioase: puterea dragostei, iubirea de gumilastic, horoscop de estival, necesar în orice împrejurare în concediu, dacă îl ai, al dracului femeie, adică, faptul divers care te arde, condica de sugestii şi reclamaţii, minciuna care ne manipulează frumos, mititei cu cimbru, gemeni iubind gemene… O carte despre proprietărese grase şi jocuri de societate, despre lingvistica şi jocul de societate, despre nevroză, sau despre cum de prepară gloria prin gări şi bineînţeles, când vrea Dumnezeu …agonie şi extaz la români şi nu numai …

Dacă citeşti scrierile autorilor români de umor descoperi esenţa vieţii autorii de umor plecând de la scrieri obişnuite de la fapte aparent banale, dar care au în spatele lor tâlcul, cheia şi şperaclul faptelor zilnice. Astfel celor amatori de horoscop vor descoperi, dacă sunt din zodia balanţei, adevărul pur: „ Condiţia dvs. financiară este precum cea fizică, iar condiţia dvs. fizică este precară. Faceţi jogging de-a lungul litoralului, uimind cunoscuţii de pe plajă, care vor comenta la modul: „ Uite că mai mişcă ! „( Ananie Gagniuc – horoscop estival ) … Este un semn că lucrurile mai mişcă la români …

Sunt dialoguri necesare într-o zi din viaţa unui personaj :

– Tăticule, contele de Monte Cristo a existat ? 27

Iustin tuşi ca să câştige timp.

Nu cred … Sau poate …” ( Laurenţiu Cerneţ – Aşteptare )

Viaţa poate fi un joc frumos, iar Cornel Udrea, umorist de profesie, ştie acest lucru, fiind atent mai ales la jocurile de societate: „ Având nespusa plăcere de a primi musafiri, pe nepusă masă ( o puneţi ulterior pe balcon ) trebuie să trecem rapid de la bucuria prost mascată la fericirea vecină cu extazul. După ce scoateţi exclamaţiile de rigoare, ajutat de soţia care intervine şi ea cu interjecţiile drăguţe, poftiţi-i în sufragerie şi faceţi-vă că nu vedeţi mica dezordine existentă, lăsaţi haina de pijama pe televizor şi haina de pe canapea la vedere …” Urmează un adevărat ghid al jocurilor de societate între oameni maturi şi serioşi, preocupaţi de o viaţă super: telefonul fără fir, ţurca de salon, lapte gros, bâza cu obiecte, bârfa, alte metode bune pentru o vizită după ora 23 …

Dumitru Hurubă ne reaminteşte că este şi el autor de umor, în buna condiţie necesară de antologie de bun gust, propunându-ne un iubit şi palpitant concediu: „Era în a doua jumătate a lunii iulie, o căldură sahariană şi călătoream spre Constanţa – nouă inşi într-un compartiment de opt locuri, privindu-ne pe furiş să vedem care va leşina primul şi astfel să ne mai descongestionăm spaţiul. „

Concediul este palpitant şi face parte din viaţa noastră cea de toate zilele: „În rest, totul a decurs normal, respectiv, în camera de hotel eram cazaţi şapte inşi în două paturi. Singurul lucru care ne cam deranja, era acela că sforăiam toţi formidabil, motiv pentru care stăteam mai mult pe balcon în bătaia ţânţarilor înjurându-ne cu patimă. În şoaptă. Alte evenimente nu au mai avut loc.”

Poate că în unele perioade ale vieţii noastre suntem afectaţi de criză, de afaceri în stil european în economia noastră paralelă, de vecina de la fereastra cu termopan sau de stologenit pe burta goală în stil piţurchist, dar tratamentul este la îndemână: umorul de bună calitate sugerat de autorii acestei antologii simple cu cimbru şi clienţi serioşi, o carte bună pentru zile grele, în concediu sau dacă, din accident, ajungem primari de municipiu cu ieşire la Marea Neagră pe vreme de revelion de vis şi cu capcane pentru bărbaţii culţi, pentru că oricum intelectualii sunt întotdeauna de parte preşedintelui …

 

Constantin Stancu

 

Categorii:CRONICĂ, literature, UMOR

TSUNAMI, VERSUL CARE VINE DIN IMPERIILE LUMII CA UN VAL. Rosa Lentini, poezia ca geografie a puterii…Traducere de Eugen Dorcescu

15 septembrie 2011 Lasă un comentariu

VALEA REGINELOR, POEZIA ROSEI LENTINI

 

 

Eugen Dorcescu ne propune un volum de poeme în limba română a poeziei scrise de Rosa Lentini[1], traducere chibzuită din limba spaniolă, care aduce un argument liric în geografia literară a Europei, o antologie  cu tristeţe, apoi rezistenţa în faţa evenimentelor contemporane, reîntoarcerea la coordonatele imperiului, ale istoriei care trădează prezentul prin motivele eterne.

Antologia ne prezintă, la început, pe scurt, viaţa şi opera poetei, tandreţea versului în lumea europeană modernă, date care vin să informeze cititorul despre o lume aparte, o lume a visului străbătut de furtuni spirituale, de violenţa ultimă a lumii, de melancolia la marginea oceanului.

Un moto interesant pentru acest volum:“Funcţia cuvântului, dincolo de mica mizerie şi mica tandreţe de a desemna aceasta sau aceea,este un act de iubire: să creeze prezenţă”. – Roberto Juarroz.  Acest citat  dezvăluie temele principale ale volumului: detenta prezenţei, iubirea ca fulger târziu, mizeria zilnică transformată în poezie.

În prefaţă (Esther Ramon ) se face o analiză interesantă a poeziei scrise de Rosa Lentini şi trimiterile sale sunt pertinente: „ Pentru Stefan Zweig, poetul “este un paratrăsnet solitar ce adună (…) întreaga tensiune atmosferică a focului sacru, şi această forţă este aproape întotdeauna mortală”. ZWEIG, Stefan, 1999, 63. La lucha contra el demonio. Hölderlin, Kleist. Nietzsche. Barcelona: El Acantilado.

Mai multe date în acest sens ne aduce Karl Jaspers, notând că Van Gogh consideră de asemenea munca sa de pictor ca un “paratrăsnet”. Asumând încărcătura simbolică şi transcendentă a fenomenelor amintite, Jaspers afirmă, în consonanţă cu gândul conţinut în poezia lui Hölderlin:

“Acum, cel care se expune pericolului este chiar poetul: poate sfârşi nimicit, în timp ce misiunea sa constă tocmai în a capta divinul primejdios în forma poeziei şi în a-l transmite fiinţelor umane într-un mod care să nu fie dăunător.”  JASPERS, Karl, 2001, 198. Genio artístico y locura. Barcelona: El Acantilado.  Citatul este important pentru că dezvăluie puterea poeziei, în general, de a prelua energiile debordante ale răului şi a le transforma în versuri care schimbă minţile, inimile, lacrimile spre bine… Fraza este profundă şi surprinde în acest context, dar focalizează lumile eterne ale poemului în poezia concretă a Rosei Lentini.

Antologia reţine poeme din ciclurile:

  • Din “Citind-o pe Alejandra Pizarnik”, 1999
  • Din “Caiet egiptean”, 2000
  • Din “Sudul spre mine”, 2001
  • Din “Cele patru roze”,
  • Din “Veninul şi piatra”, 2005

Titlurile dezvăluie ideile acestor poeme, sunt poeme care răscolesc cititorul prin profunzimea atmosferei poetice, este redată o altă insulă în lumea contemporană, insula protectoare, cea pe care se refugiază copii poemului, insula cunoaşterii prin versul luminat.

Lecturile, istoria, evenimentele imediate, brutale,  sunt aduse în poezie de către Lentini, iar traducătorul, important poet contemporan, simte versul şi lasă poemul să zburde, să curgă spre cititor în limba română, aproape la nivelul creaţiei originale, cumva intacte, de sine stătătoare…

 

„Trebuie să scrii ca într-un legământ

săpând în umbră, cu lumina înăuntru.

Şi zice: “iarna urcă prin mine”

şi este mai în sine cu sine însăşi.

Tăcerea ţi-a luat în stăpânire poarta

şanţul şi golul. Cineva trece

ca un lup cenuşiu în noapte

cu puii săi jupuiţi

în timp ce moartea îi ciopleşte oasele

ca pe nişte sculpturi, ca pe nişte flaute.”

 

Există un loc unde se formează întrupările poetice, o lume a poeziei concrete şi lentele pliuri ale dublei memorii…

Urmărind poemele descoperi versuri memorabile: a zămisli absenţa,  după-amiaza îmbracă în aur grădinile, lumina strălucitoare care s-a scufundat în Egipt, Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip, grăunţe de somn pe care ne sprijinim capul, apa a şlefuit cântecele, marea pasăre a crepusculului iluminează drumul de întoarcere, odihnindu-se cuvintele iau forma obiectelor

Rosa Lentini este fascinată de trecerea şi tăcerea imperiilor, e jocul divin care controlează lumea, istoria trecută care se reinventează în prezent, puterea şi măreţia care alunecă în ape şi nisipuri, marile edicte inundate de timp, apoi ieşirea, salvarea prin poezie, credinţă, cântec. Tema Egiptului este una puternică, a fascinat oamenii pentru că le-a marcat destinele, iar imperiul actual ne marchează destinele fie că este în joc prestanţa Statelor  Unite, Europa, China, fie că este în joc moartea noastră cea de toate zilele. Prin poezia Rosei Lentini descoperi că puterea imperiului stă în fragilitatea sa… Se dezvăluie cititorului mecanismele imperiului, meandrele care îl desenează, deschiderile spre lume şi Dumnezeu… Egiptul a fost o temă importantă în creştinism, dar şi una în manualele de istoriei lăsate în mâna păcătosului, o temă a eliberării de sub tirania sistemului…

 

„Din vechiul Egipt se remarcă geografia sa egocentrică. Desenul lumii în

formă de triunghi cu un vârf în jos reunea cele două părţi ale ţării,

cea înaltă şi cea joasă. O linie în centru îl împărţea în două. Figura obţinută din această

reprezentare era cheia vieţii, cheia întregii existenţe. În termeni

generali nordul era bogat şi sudul mult mai sărac. Marile capitale

precum Memphis, Tebas ori Alexandria înfloreau la frontieră pe malul Nilului sau

în deltă aproape de mare.

 

Egiptul tindea spre stele ori se afunda în nisip.” – Cheia lumii

 

Eugen Dorcescu simte aceste poeme şi le dă o atenţie deosebită, versul pluteşte frumos în mintea cititorului, pătrunzător şi tainic…

Fragilitatea fiinţei, ca şi fragilitatea imperiului sunt testate prin tema tsunami,forţele necontrolate ale energiilor create, cele care mătură bulevardele istoriei şi face mereu curat în lume, pentru a conserva lumea, cu toate că individul, concret, e pus să reziste acestora, să biruie cumva, iraţional şi divin, e rezistenţa prin viaţa simplă, ca viaţă…

 

„Mai târziu pe străduţe şi pasaje

în casele dărâmate, sub pietre

şi graiuri o călătorie amorţită:

fuziunea intimă cu noaptea, odihnă,

transparenţa intactă

a unei ape cu peşti mai reci

mâna pe care nu izbutim s-o trezim. „- Tsunami II

 

Efortul poetului,  a poetei, în lume este redat prin poemul Hărţi, de fapt o privire de sus în istorie, un contur ieşit din ceaţa poemelor, în aceeaşi manieră precum în vremurile genezei. A privi detaşat lumea este efortul suprem al omului, conştiinţa destinului său în univers.

 

„Şi priviri pe deasupra distanţei

fiindcă prezenţele îl susţin mai puţin pe om

decât cei absenţi, atât de asemănători în liniştea lor

naşterii lumii

şi precum izvoarele de asemenea liniile

de culori naufragiate

spălate după un timp de nisip. „

Este o hartă a posibilului, o hartă eternă, dragostea se scrie la acest capăt de cer, pe aceste uliţe simple, iar timpul din care suntem alungaţi, dă putere vieţii, centrul plin de dorinţă şi absenţă…

E un loc pentru cei care visează în Valea Reginelor, un Templu pentru Femeile Faraon care au marcat trecutul, au dat sens deşertului şi mişcarea Nilului în istorie, o poveste care se va ivi înspre lumină…

Eugen Dorcescu notează în prefaţa volumului: „Memoria şi copilăria se aliază în poem, se condensează, pentru a se preschimba în lemnul unor vâsle iute-trebuitoare, dar nici grădinile, nici poveştile lor nu sunt de ajutor, fiindcă nu-i lemn îndestulător pentru a ridica diguri. Doar pentru a arde. Pentru a ilumina un scurt răstimp, o clipă.”

Poezia Rosei Lentini luminează o clipă istoria imperiului cu limbajul special al celei care a străpuns tsunami cu puterea memoriei şi a şoaptei…

 

 

Constantin Stancu

August 2011

 

 

 


[1] Rosa Lentini, Antologia Rosa Lentini – Tsunami şi alte poeme, Editura online „Semănătorul” – 2011, poezie, traducere de Eugen Dorcescu.

 

Categorii:CARTEA, CRONICĂ

YHWH – SEMNIFCAŢIA TETRAGRAMEI EBRAICE

15 septembrie 2011 Lasă un comentariu

Tetragrama ebraică YHWH, transcrisă în greacă (potrivit scrierilor creştine vechi).

„Cel ce există pentru (prin) Sine”, „

Cel Veşnic”. Cf. Ieşirea, 3,14:

„Eu sunt Cel ce sunt”.

Şi: „Cel ce este m-a trimis la voi”.

Iată cum Dumnezeu se desemnează El Însuşi:

‘Ehyeh ‘Asher ‘Ehyeh (ebr.);

Égô éîmi ho ôn (gr.);

Ego sum qui sum (lat.)

„Strict vorbind, Iahve este singurul nume al lui Dumnezeu.”

(Dicţionar biblic, Editura Cartea Creştină, Oradea, 1995, p. 359).

Alte nume: El, Eloah, Elohim, El Elyon („Dumnezeul Cel Prea Înalt”), Adonai („Stăpânul”), ElŞadai („Dumnezeul Atotputernic”), El Olam („Dumnezeul Cel Veşnic”), Iehova Savaot („Domnul Oştirilor”).

Tetragrama apare, pentru întâia oară, în Facerea, 2,4. (Cf. Les Saintes Écritures, nota).

Categorii:CREDO

PILDELE ÎN VERSURI, DUPĂ EUGEN DORCESCU

15 septembrie 2011 Lasă un comentariu

Să-ţi intre bine-n minte şi-n urechi:
Nu clătina cumva hotarul vechi!
Să nu clinteşti străvechii bolovani,
Plini de licheni, de ierburi şi de ani,
Care-au hotărnicit câmpii, păduri,
Fâneţe şi livezi şi arături,
Care despart şi-mbină munţi şi văi –
Aşa cum au dorit părinţii tăi.
(22,28)
*
Nu osteni s-ajungi bogat. Nu-ţi pune
Priceperea în avuţii. Vrei oare
Să le priveşti, năuc, cum prind să zboare
Ca vulturul? Căci bogăţia are
Aripi. Nu e a ta. Doar ţi se pare.
Planează, dispărând, ca prin minune –
O acvilă de vis, topită-n zare.
(23,4-5)
*
Să nu mănânci din pâinea celui care
Se uită cu ochi răi. Să nu pofteşti
Bucatele-i, de-ar fi şi-mpărăteşti.
Chiar dacă te îmbie, sus şi tare,
Zicându-ţi: Bea, îmbucă ce doreşti!,
În suflet poartă cugete haíne
Şi inima lui nu e pentru tine.
De-aceea, pe-ospătar şi pe paharnic
Respinge-i. Gustă prânzul tău modest.
Altfel, curând vei vomita amarnic,
Te vei căi. Şi praful s-a ales
Din graiul tău cu gentileţe dres.
Ţi-ai risipit cuvintele zadarnic.
(23,6-8)
*
Hotarul, întărit de ani şi ani,
Al văduvei fereşte-l. Să nu-ncalci,
Cu talpă grosolanilor bocanci,
Ogoarele orfanilor sărmani.
Degeaba-i crezi lipsiţi de ajutor:
Nu tu, ci ei, în timp, vor câştiga,
Fiindcă au un Răscumpărător!
Şi El, de neînvins, nimicitor,
Va apăra obida, chinul lor
Şi va lupta cumplit în contra ta.
(23,10-11)
*
Nu te uita la vin, cum da văpaie,
Îmbietor şi roşu în pahar,
De parcă-ar fi mărgean, mărgăritar.
Nici cum se scurge, lin, în măruntaie.
Tu bei, petreci, în sunet fin de harpe,
Dar, după-o vreme, prea vicleanul vin
Ca viperă va-mprăştia venin,
Te va muşca mortal, precum un şarpe.
O să te uiţi după femei străine,
Cuvinte măiestrite vei rosti
Şi-ncet, încet aidoma vei fi
Aceluia ce crede că-i e bine,
Deşi se află undeva, în larg,
Şi-a aţipit, în vârf, pe un catarg,
În vuietul tangajelor marine.
(23,31-34)
 
Text Eugen Dorcescu
Categorii:CARTEA, CREDO

PARADOX 6. Serial de Florentin Smarandache. Perlele politicienilor!

15 septembrie 2011 Lasă un comentariu

PARADOX 6 Serial de Florentin Smarandache

Fragment din

Sixth International Anthology on Paradoxism, Editor Florentin Smarandache

 

PARADOXURI VII SAU… MOARTE?

(Perle ale politicienilor)

1. Nicolae Văcăroiu

Nu facem privatizare de dragul privatizării, ci din contra.

2. Silviu Şomîncu, deputat PSM

Nu poate exista un patrulater cu 3 laturi…

3. Florin Georgescu, ministrul finantelor

Lumea are voie să aibă 2 conturi: un cont în lei, un cont în

valută şi un cont de investiţii. Mai mult nu.

4. C.V. Tudor

Eu aş putea să fiu preşedinte pentru o zi, dar o zi polară de

şase luni.

5. Oliviu Gherman, preşedintele senatului

Suntem şi noi oameni, şi ca toţi oamenii, părăsim şedinţele.

6. Iulian Mincu, ministrul Sănătăţii

Domnule preşedinte, în România natalitatea începe să

crească din acest moment.. (pentru cei ce nu ştiu, Iulian

Mincu este creatorul planului de alimentaţie raţională de pe

vremea împuşcatului)

7. Ion Solcanu, senator PDSR

Vom face şcoli pentru ţigani, cu internate, terenuri de fotbal

şi bazine de înot, pentru a-i atrage spre învăţătură.

8. C.V. Tudor

…nu-mi intră capul printre gratiile înaltelor porţi, aşa că am

sărit gardul.

9. Victor Surdu, preşedinte PDAR

Nu ne vom relansa decât prin muncă, bani, bani şi iar bani.

10. Dan Iosif, consilier presidential**

Când democraţia taie picioarele scaunului pe care stau eu, nu mai e democraţie, ci dictatură.

11. Nicolae Văcăroiu, prim-ministru

Noi am stabilit o taxă modică:15,000 lei. Ce înseamnă 15,000 lei când pleci la Paris? Nimic.

12. Adrian Năstase, preşedinte PDSR.

Primul rezultat notabil al acestor doi ani este acela că încă mai guvernăm.

13. Augustin Griguţă-Botiş, senator PDSR

În decembrie 89 securitatea s-a umanizat prin aderarea la noua putere.

14. Ioan Gavra, deputat PUNR

Ne jucam de-a oul şi găina? Ehei, întâi s-a născut Columb, şi p’ormă oul.

15. Siliviu Şomîncu, deputat PSM

Europa va trebui să-şi adapteze structurile, ca România să se poată integra.

16. Ilie Verdeţ, preşedinte PSM

Cele publicate este o minciună, un neadevăr inexact.

17. Tudor Mohora, preşedinte PS

Economia socialistă a fost de piaţe.

18. Viorel Cataramă, lider PNL

Sunt aicea printre noi, în această sală, tineri care au murit în revoluţia din decembrie 1989.

19. Nicolae Văcăroiu

Toata lumea crede ca urmărim ceva prin chestia asta. De fapt nu urmărim nimic.

20. Ion Solcanu, senator PDSR

Suntem învăţaţi cu aceste atacuri precum sosul cu alimentele.

21. Constantin Popescu, vicepreşedinte PS

Dacă tranziţia a reuşit putem spune ca operaţia a reuşit şi pacientul a murit.

22. Ion Raţiu

Sunt rudă cu Andrei Raţiu precum e rudă Petre Roman cu autocamioanele Roman.

23. Sergiu Nicolaescu, senator PDSR

Acestea sunt întrebări care trebuiesc puse celui întrebat.

24. Anton Lungu, primar PSM de Brăila

Asta-i o minciună frustată!

25. Ion Iliescu

Cioran a fost un tip de reflecţie, pe când eu sunt un tip de acţiune, încă din tinereţe am ars pentru activităţile sociale…

26. Ilie Fonta, consilier prezidenţial

…lipseşte vidul legislativ…

27. Adrian Năstase, preşedinte PDSR

Ceea ce este dramatic pentru un om ca mine este că semnează mai mult decât citeşte.

28. Radu Berceanu, deputat PD

Problema homosexualilor trebuie privită bărbăteşte, în faţă…

29. Ioan Gavra, deputat PUNR

Am o vilă mare cu 70 de apartamente, care se cheamă şi bloc, în care stau şi eu.

30. Petre Roman, preşedinte PD

Mi-s os de ardelean.

31. IPS Teoctist, patriarh al României

Iisus s-a născut într-o peşteră foarte modestă.

32. Nicolae Văcăroiu

Noi suntem puţin cu capul pătrat…

33. Antonie Iorgovan, judecător curtea constituţională

La noi, şefii de partide sunt ca vacile în India.

34. Doru Viorel Ursu, senator independent

…în politică, cel mai bun adevăr este minciuna, cu condiţia să nu fie dovedită.

35. Sergiu Nicolaescu, senator PDSR.

Dar ce, este neaparată nevoie să citeşti legea ca să votezi?

36. IPS Teoctist (patriarhul României)

Şi preoţii, la fel ca fotbaliştii, intră în joc cu un veşmânt, ceea ce înseamnă că sunt multe asemănări între noi.

37. Gh. Frunda (senator UDMR)

Noi, maghiarii, suntem apreciaţi de femeile din România pentru că suntem cel puţin bilingvi.

38. Viorel Cataramă (candidat independent la Primăria Capitalei)

Am intrat în această competiţie pentru a-mi creşte cifra de vânzări de la Elvila, şi am constatat că acest lucru se poate. Nu am dorit de loc să obţin rezultate bune la aceste alegeri!

39. Paul Păcuraru (senator PNL)

Două liste la nivel naţional înseamnă indiscutabil mai mult decât o singură listă!

40. Traian Băsescu (primar general al Capitalei)

Este mult mai bine, zic eu, să îţi faci lectura pe vapor decât să faci sex cu fundul. Între mine şi domnul Năstase este o mare diferenţă: spre deosebire de mine, domnul Năstase foloseşte fundul pentru a întreţine relaţii sexuale.

41. Dan Marţian (deputat PDSR)

Alegerile, dacă sunt simultane, sunt oarecum decalate.

42. Mihai Erbaşu (candidat PSM la primăria Bucureşti)

… reorganizez din punct de vedere total conducerea primăriei în general.

43. Mihai Erbaşu (candidat PSM la primăria Bucureşti)

„Originea sănătoasă şi părinţii mei au avut-o în perioada respectivă, şi eu am avut-o în toată etapa.”

44. Ovidiu Muntean (ministrul telecomunicaţiilor)

La nivel de ofertă, eu am introdus şi un plan de introducere, la nivelul de Romtelecom, a managerului prin calităţi totale.

45. Ovidiu Muntean (ministrul telecomunicaţiilor)

Eu cred că, mai nou, trebuie să ne obişnuim şi cu afecţiuni, adică cu stările afective dintre cei care conduc, pentru că timpul e foarte presant şi n-ai vreme să-ţi rezolvi problemele de echipă.

46. Ioan Roşca (purtător de cuvânt al guvernului)

Dacă presa anticipează un eveniment înainte ca acesta să se producă, atunci e dezinformare.

48. Ion Iliescu (preşedintele României)

Să ne ancorăm în sinergia faptelor, fără a eluda meandrele concretului.

49. Ion Iliescu (preşedintele României)

În altă ordine de idei, Sibiul este indiscutabil un oraş nodal pentru tranzitul spiritual european şi nu numai.

Categorii:CARTEA

ORĂŞTIE ŞI CARTEA VECHE ROMÂNEASCĂ (3). Serial de Ştefan Nemecsek

15 septembrie 2011 Lasă un comentariu

ORĂŞTIE ŞI CARTEA VECHE ROMÂNEASCĂ

Fragment din

CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE, Editura „Realitatea Românească” – 2011

De Ştefan Nemecsek

 

 

Tot în secolul al XVII-lea s-a remarcat în istoria culturii noastre „Psaltirea româno-calvină” scrisă în anul 1697 de către Ioan Viski din Sântămărie. Această Psaltire, traducere versificată a Cărţii Psalmilor lui David, completează traducerile româneşti ale mitropolitului Moldovei, Dosoftei, şi ale diplomatului braşovean în Ţara Românească, Teodor Corbea.

În însemnarea copistului celor 150 de Psalmi stă scris: „Am început a-i scrie în comuna Sântămărie şi i-am terminat în Geoagiu de Jos la 1697, ziua 12 august dimineaţa, Viski Ioan”13.

La sfârşit de secol XVII s-a făcut cunoscut un alt autor de carte manuscrisă, Pătru Diac, născut în ţinutul hunedorean şi slujitor al bisericii din aceste locuri. Prin însemnarea din Sinaxarul său manuscris, autorul hunedorean, după ce-şi cere iertare – formulă protocolară obişnuită

pentru cartea veche – pentru eventualele greşeli în ale scrisului, continuă menţionându-şi pe lângă nume, profesie şi localitatea în care a trăit o perioadă a vieţii sale, şi date despre procupările sale cărturăreşti: „[…] scrisam eu Pătru Diac de la Băcăinţi când am şezut la Pişchinţi la Avram Nedel.

Într-această vreme iată scris cinci praznice popei Neagoi de la Vinere, în zilele cinstitului Vlădica Atanasie […] scris-am […] în anul de la naşterea Domnului 1699, luna ghenuarie, 18 zile, am scris eu mult păcătosul şi nepriceputul Pătru Diac, în zilele Craiului Leopold Iosif”14.

În judeţul Hunedoara sunt cunoscute 8 mănăstiri care datează din perioada medievală: Hunedoara, Plosca, Prislop, Răchitova, Râu de Mori, Sibişel, Vaidei, Vaca15. Egumenului Varlaam de la Prislop i s-a încredinţat şi îngrijirea Mănăstirii Plosca şi vechea Mănăstire Vaca (azi Crişan n.n.) „care ambele fac dependente de Prislop”16.

Mănăstirea Plosca (Teliuc) „e mai veche ca cetatea Hunedoarei înzestrată cu moşii de familia Huniazilor”17.

În anul 1693 s-a stabilit la Mănăstirea Plosca dascălul Vasile Sturza Moldoveanul, cărturar peregrin care a copiat la Plosca un Ceaslov şi un Octoih şi pentru însemnătatea cărţii vechi scrise de mână, menţionăm un Codice pe care acelaşi cărturar moldovean, călător prin locuri hunedorene, l-a scris în satul Mada (Orăştie), în vara şi toamna anului 1695, când a fost găzduit de Popa Simion18.

Secolul al XVIII-lea cu metamorfozele benefice în lumea cărţii sub orizontul „Iluminismului” a favorizat sporirea numărului centrelor tipografi ce, creşterea numărului şi a calităţii cărţilor tipărite dar şi a celor manuscrise care au circulat în paralel. Zonele Hunedoarei s-au evidenţiat

şi în secolul al XVIII-lea în lumea cărţii mai ales prin cărţile scrise de mână, dovadă a necesităţii cărţii în aceste locuri. Locul de pornire au fost mănăstirile sau bisericile. Cunoscător al limbii slavone, probabil acelaşi Pătru Diac din Băcăinţi a scris un „Strastnic în zilele cinstitului Vlădica

Atanasie […] de la naşterea Domnului 1701, luna aprilie, 12 zile”19

Categorii:CARTEA
%d blogeri au apreciat asta: