Arhiva

Archive for 24 august 2011

JORGE LUIS BORGES, UN MARE SCRIITOR. LECŢIA CELUI CARE VEDE CU INIMA, 112 ANI DE LA NAŞTERE, ISTORIA ETERNITĂŢII!


 

 

Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires – d. 14 iunie 1986 la Geneva, Elveția; de fapt Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie idei filozofice și metafizice cu temele clasice ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul „borgezian” definește concepția despre viață ca poveste („fiction”), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoasele sale recenzii de cărți imaginare).

A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton.

 

Infuența asupra culturii moderne

Borges a lăsat o moștenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până și în cea pop, și numeroși scriitori s-au inspirat din creația sa. Printre aceștia, amintim Julio Cortázar, Italo Calvino, Umberto Eco, John Barth, Philip Dick, Gene Wolfe, Paul Auster etc.

În plus Borges a influențat și autori de benzi desenate ca Alan Moore și Grant Morrison (care îl citează într-un episod din Doom Patrol) și cantautori ca Francesco Guccini și Elvis Costello.

Umberto Eco, în romanul Numele trandafirului numește pe unul dintre protagoniștii care a aspirat la funcția de bibliotecar, fără a reuși, Jorge da Burgos, explicând la sfârșit că s-a referit chiar la Borges.

În ciuda faptului că a fost favoritul obligatoriu al fiecărei ediții ale Premiului Nobel, începând cu anii 50, Academia Suedeză nu îl premiază niciodată, preferând uneori autori mai puțin cunoscuți. Unele voci insistente au spus că justificarea ar fi în ideile politice ale marelui scriitor, care fără a fi un activist, a simpatizat cu Juan Peron; există elemente care neagă existența acestor simpatii:

numirea sa în funcția de Director al Bibliotecii Naționale imediat după căderea lui Peron (1955);

refuzul cotidianului La Nación de a publica poezia sa (Pumnalul) cu clare intenții tiranicide;

funcția de președinte, din 1950 și până în 1953, al Societății Scriitorilor Argentinieni, închisă de către dictatură; Borges amintește ultimele seminarii ținute dinaintea polițișilor care luau notițe din expunerea sa;

declarații explicite ale lui Borges, care dezmint că ar susține pe dictator.[1]

Bibliografie

1935Istoria universală a infamiei – Historia universal de la infamia

1944Ficțiuni – Ficciones

1949/1952Aleph – El Aleph

1951 – Antiguas Literaturas Germánicas (în colaborare cu Delia Ingenieros)

1964 – El otro, el mismo

1967Cartea ființelor imaginare – El libro de los seres imaginarios (în colaborare cu Margarita Guerrero)

1970Relatarea lui Brodie – El informe de Brodie

1975Cartea de nisip – El libro de arena

1976 – Libro de sueños

1985 – Los conjurados

Poezia

1923 – Fervor de Buenos Aires

1925 – Luna de enfrente

1929 – Cuaderno San Martín

1960Făuritorul El hacedor

1969 – Elogio de la sombra

1972 – El oro de los tigres

1975 – La rosa profunda

1976 – La moneda de hierro

1977 – Historia de la noche

1980 – Siete noches

1981 – La Cifra

1984 – Atlas

Eseistica

1925 – Inquisiciones

1930Evaristo Carriego – Evaristo Carriego

1932 – Discusión

1936Istoria eternității – Historia de la eternidad

1952 – Otras inquisiciones

1965 – Para las seis cuerdas

1975 – Prólogos con un prólogo de prólogos

1976 – Qué es el budismo?

1982 – Nueve ensayos dantescos

1986 – Textos cautivos (texte publicate în revista El Hogar între 1936 și 1939)

Împreună cu Adolfo Bioy Casares

1942Șase probleme pentru don Isidro Parodi – Seis problemas para don Isidro Parodi

1946 – Dos fantasías memorables

1946 – Un modelo para la muerte

1967 – Crónicas de Bustos Domecq

1960 – Libro del cielo y del infierno

1970 – Nuevos cuentos de Bustos Domecq

Împreună cu Norman Thomas Di Giovanni

1970 – An autobiographical essay

Traduceri și ediții în limba română

  • Cartea ființelor imaginare – Editura Polirom, 2006
  • Moartea și busola. Proza completă 1 – reunește Evaristo Carriego, Istoria universală a infamiei, Istoria eternității și Ficțiuni.
  • Traduceri și note de: Irina Dogaru, Cristina Hăulica și Andrei Ionescu – Editura Polirom, 2006
  • Cartea de nisip – reunește Aleph, Făuritorul, Relatarea lui Brodie, Cartea de nisip .
  • Traducatori: Cristina Hăulică, Andrei Ionescu – Editura Polirom, 2006
  • Eseuri – Traduceri și note de: Irina Dogaru, Cristina Hăulică, Andrei Ionescu și Tudora Sandru-Mehedinți. Prezentări și ediție îngrijită de Andrei Ionescu – Editura Polirom, 2006
  • Poezii – Selecție, traducere și prefață de Andrei Ionescu, ilustrații de Tudor Patrașcu – Editura Polirom, 2005
  • Cărți scrise în doi – coautor Adolfo Bioy Casares. Povestirile au fost publicate inițial fără a le fi atribuite. Numai prima culegere, Șase probleme pentru don Isidro Parodi a fost pusă în vânzare. Celelalte au fost încredințate tiparului în 1946, pe socoteala autorilor, și parte din ele nu au mai fost reeditate.
  • Traducere, postfață și note de Ileana Scipione – Editura Polirom, 2005
  • Dialoguri Borges-Sabato de Orlando Barone – Editura RAO, 2005
  • Arta poetică, This Craft of Verse – culegere de conferințe susținute de Borges la Harvard în 1967 și 1968, coordonată de Călin-Andrei Mihăilescu, publicată de Harvard University Press în 2000. Traducerea de Mihnea Găfiță este publicată de Editura Curtea Veche în 2002.
  • Frumusețea ca senzație fizică – cuprinde cinci conferințe despre artă și literatură – Editura Paideia

Note

Fernando Sorrentino, Sette conversazioni con Borges, Mondadori, Milano, 1999

 

Categorii:PRESA

O LUNGĂ VARĂ FIERBINTE DE LA U.S.R.


Comitetul Director, cu participarea preşedinţilor de Filiale, din 19 iulie a fost informat de activitatea USR şi a Filialelor din primul semestru al anului 2011. Reuniunea a fost convocată şi în ideea de a răspunde acuzaţiilor din ultima vreme ale unor membri ai USR, nemulţumiţi de o pretinsă lipsă de transparenţă a conducerii. Menţionăm că informaţiile cu pricina au fost aduse periodic la cunoştinţa Comitetului Director şi ale Consiliului USR şi publicate pe site-ul USR. S-a considerat necesară reluarea lor tocmai spre a elimina orice suspiciune legată de lipsă de activitate a USR (aceasta fiind cea mai blândă dintre acuzaţii, pe celelalte lăsându-le pe seama conştiinţei celor care le-au făcut!).

          În programul actualei conduceri a USR s-a aflat redefinirea raporturilor dintre USR şi statul român, cu alte cuvinte, punerea statului în faţa obligaţiilor care îi revin prin lege referitoare la cultura vie de azi, patrimoniul de mâine. Din decembrie 2010, guvernul României a început alocarea unei sume imporatante pentru susţinerea publicaţiilor culturale, ale USR, ca şi ale altor Uniuni de Creatori. În aceste condiţii, USR poate finanţa în totalitate revistele:

  • România literară,
  • Luceafărul de dimineaţă,
  • Viaţa Româneacă, Ramuri,
  • Orizont,
  • Helikon,
  • Steaua,
  • Convorbiri literare,
  • Apostrof, aflate în proprietatea sa.

De asemenea, USR sprijină financiar şi revistele:

  • Secolul XXI,
  • Euphorion şi
  • Memoria.

Prin fonduri atrase, USR a reuşit, într-un an de austeritate, să mărească la un nivel decent salariile angajaţilor revistelor, precum şi fondul de colaborări. Trebuie reamintit şi faptul că USR a încheiat anul financiar trecut fără pierderi sau datorii.

          În pofida crizei, care n-a cruţat nici USR, au fost menţinute indemnizaţiile de merit (ba chiar sporite ca număr) şi suplimentul de pensie. Un nou proiect al legii taxei de timbru, iniţiat de USR, menit, între altele, să împiedice frauda fiscală, şi să corecteze textul anterior, devenit insuficient o dată cu diversificarea tipurilor de carte şi de difuzare, a trecut de votul Senatului şi se numără printre urgenţele Camerei Deputaţilor în sesiunea din toamnă.

          USR a reuşit să finanţeze, din fonduri proprii sau atrase, un număr de programe, chiar dacă mai puţine decât înainte de 2008. E vorba de premiile anuale, cele mai importante din punct de vedere profesional din ţară şi totodată într-unul din cuantumurile cele mai ridicate, de lecturile publice (200 în 2011), de indemnizaţiile de călătorie în străinătate ale membrilor USR invitaţi de asociaţii, instituţii sau persoane în interes literar (46 de indemnizaţii în acest an) sau de schimburi culturale (5 în 2011). Alte programe, unele cu sprijinul autorităţilor locale, au fost: Colocviul anual al tinerilor scriitori de la Alba Iulia, o expoziţie itinerantă cu fotografii ale lui Ion Cucu, două ediţii, în Bucureşti şi în ţară, ale Târgului alternativ de carte, Lansările de la Miezul Nopţii, cu ocazia Nopţii Muzeelor, la care au trecut prin sediul USR peste 800 de persoane, Festivalul Eminescu de la Botoşani, Festivalul Arghezi de la Tg. Jiu, Festivalul Bacovia de la Bacău, Festivalul internaţional din zonele de confluenţă etnică de la Timişoara, Serile Antares de la Galaţi, Congresul Naţional de poezie de la Botoşani, Zilele „Convorbirilor literare” de la Iaşi, Tabăra de creaţie de la Săvârşin, Colocviul „Iustin Panţa” de la Sibiu,Simpozionul „Cercul literar” de la Sibiu, A doua ediţie a colocviului de literatură pentru copii şi tineret „Cezar Petrescu” de la Buşteni, finanţat de USR şi primăria oraşului gazdă, manifestări permanente precum Clubul Drmaturgilor şi Clubul de proza ale ASB, ultimul în colaborare cu MNLR. USR a alocat acestor din urmă programe aproape 70.000 de lei. Să nu uităm programe care nu ne-au costat nici un leu cum ar fi Ora de română, prin care nouă scriitori din toate generaţiile s-au întâlnit cu elevi şi profesori sau Conferinţe ale unor scriitori reputaţi în Sala cu Oglinzi de la sediul central al USR, A doua ediţie a Colocviului de literatură SF şi Fantasy şi iniţierea premiilor „Ion Hobana” de către ASB, cu sprijinul MCPN, şi prima ediţie a Colocviului secţiei de critică al ASB, finanţat de Primăria sectorului 2 BUcureşti . Am continuat şi concursul de manuscrise pentru tineri sub 35 de ani, operele selectate urmând a fi tipărite de Cartea Românească.

          Unul dintre cele mai importante evenimente anuale este „Festivalul Zile şi Nopţide Literatură” de la Neptun-Mangalia, festival cu participare internaţională, aflat în iunie 2011 la a 10-a ediţie, cu premii în valoare de 15.000 de euro, din care MCPN şi Primăria Mangalia au acoperit 13.000 iar USR 2.000. Un alt contributor tradiţional a fost Institutul Cultural Român. Reamintim că Marele Premiu a revenit anul acesta lui Milan Kundera şi că, printre laureaţii din alţi ani, se numără doi laureaţi Nobel.

          USR a acordat ajutoare sociale, unele de urgenţă, membrilor săi sau urmaşilor lor în valoare de aproximativ 130.000 lei.

          Au fost încheiate lucrările de renovare şi de amenajare a spaţiului de la Casa Vernescu din Calea Victoriei 133.

          Acestea şi altele sunt dovada faptului că USR nu se află nici în criză, nici în vrie, după cum au afirmat unii dintre contestatarii noştri. Le ţinem tuturor la dispoziţie datele necesare. Totul, fireşte, cu prezumţia de bună credinţă din partea celor pe care îi preocupă, dintr-un motiv sau altul, soarta USR.

Comitetul Director al USR

Categorii:PRESA
%d blogeri au apreciat: