Prima pagină > CARTEA > PALIA DE LA ORĂŞTIE (2), Serial de Ştefan Nemecsek „Lucrarea a fost tipărită de doi ucenici ai lui Coresi, diaconul Şerban „meşterul mare a tiparelor” şi Marian diacul, care „luară în lucru cartea la 14 noiembrie 1581 şi o sfârşiră în iunie (sau iulie) 1582 în cetatea Orăştie”.

PALIA DE LA ORĂŞTIE (2), Serial de Ştefan Nemecsek „Lucrarea a fost tipărită de doi ucenici ai lui Coresi, diaconul Şerban „meşterul mare a tiparelor” şi Marian diacul, care „luară în lucru cartea la 14 noiembrie 1581 şi o sfârşiră în iunie (sau iulie) 1582 în cetatea Orăştie”.


PRIMIM DE LA ŞTEFAN NEMECSEK:

PALIA DE LA ORĂŞTIE (2), SERIAL DE ŞTEFAN NEMECSEK

(Fragment din CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE, Editura „Realitatea Românească” – 2011.

Fragmentul de Levitic românesc (cartea a III-a din Biblie), scris pe pergament şi păstrat în Biblioteca naţională din Belgrad, pe care l-a publicat Haşdeu în „Cuvente den bătrâni”, nu este un fragment din traducerea Paliei, cum s-a crezut, ci o tălmăcire independentă făcută probabil la începutul secolului al XVII-lea în Ardeal, tot după Pentateucul lui Heltei, şi copiată în Ardealul de sud sau în Ţara Românească.

În prefaţa tipăriturii se spune că traducerea Paliei a fost făcută cu mare muncă „den limbă jidovească şi grecească şi sârbească pre limbă românească”. Unii dintre cercetători au acordat credit acestei afirmaţii, căutând chiar să determine partea care revine fiecăruia dintre traducători în utilizarea izvoarelor străine. I. Popovici şi, independent de el, M. Roques au dovedit însă că Palia este o traducere după o versiune maghiară a Vechiului Testament şi anume după Pentateucul lui Heltai Gaspar, tipărit în anul 1551 la Cluj.

Textul maghiar care stă la baza traducerii româneşti se străvede mai cu seamă în lexicul tipăriturii de la Orăştie, unde întâlnim numeroase elemente de origine maghiară (unele neatestate în alte texte din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea), precum şi numeroase calcuri (cuvinte şi expresii) din maghiară. Alături de acestea o mulţime de forme, construcţii şi expresii maghiare, străine spiritului limbii noastre, dovedesc că traducătorii au utilizat o versiune maghiară.

O comparaţie atentă a Paliei de la Orăştie cu Pentateucul lui Heltai ne arată că, dacă în unele capitole influenţa textului maghiar e evidentă, în altele, dimpotrivă, această influenţă nu poate explica unele particularităţi care presupun un alt izvor. Cartea are şi unele note marginale care se deosebesc de cele ungureşti şi pe care traducătorii au trebuit să le ia de undeva. M. Roques a arătat că traducătorii Paliei nu s-au mărginit la cartea Heltai, ci au folosit şi o versiune latină, un text al Vulgatei într-o ediţie corectată, asemănătoare cu aceea pe care a publicat-o în 1573 Lucas Osiander, la Tübingen. Dacă, după cum ne spune M. Roques, Vulgata a fost luată în seamă mai ales la capitolele I-V din Geneză şi I-XVI din Exod, aceasta ne îndreptăţeşte să presupunem că traducătorii şi-au împărţit între ei şi cele două cărţi ale Bibliei şi fiecare la început a consultat mai des textul latin, dar mai pe urmă, fi e că-i obosise acest procedeu, fi e că li s-a părut fără mult folos, nu au mai recurs decât rar la el, ori chiar deloc. Probabil că traducătorii Paliei au cunoscut şi o versiune slavonă, vreun manuscris cu anumite capitole din Vechiul Testament, care a ajuns în mâna traducătorilor înainte de tipărirea Bibliei de la Ostrog din 1581. Pe lângă denumirea Bibliei cu termeni slavi ca: Bitia, Ishod, Cisla, Torozacon etc. care, desigur, erau cunoscuţi în limba noastră bisericească încă de la începutul influenţei slave, în textul Paliei întâlnim şi alte cuvinte de origine slavă ca: dver „perdea”, a nămisti „a pune, a aşeza”, a proidi „a pleca”, cât şi alte cuvinte care nu au avut niciodată circulaţie în limbă şi care presupun utilizarea unui izvor slavon. Cât priveşte versiunea ebraică, desigur că aceasta nu a fost utilizată şi, dacă se vorbeşte de aşa ceva în predoslovie, este ca şi în alte cazuri sub influenţa lui Heltai, care în prefaţa Pentateucului aminteşte că s-a folosit de Biblia ebraică.

Lucrarea a fost tipărită de doi ucenici ai lui Coresi, diaconul Şerban „meşterul mare a tiparelor” şi Marian diacul, care „luară în lucru cartea la 14 noiembrie 1581 şi o sfârşiră în iunie (sau iulie) 1582 în cetatea Orăştie”. Volumul complet al Paliei cuprinde 161 de foi (322 de pagini), grupate într-o predoslovie de 6 foi şi 20 de caiete, dintre care „Bitia”, cuprinde 11 caiete şi „Ishodul” 9 caiete. Caietele 1-10 şi 12-19 sunt formate din 8 foi (quaterniuni), iar caietul 11, cu care se încheie „Bitia”, cuprinde 4 foi (dverniuni). Spre deosebire de celelalte exemplare, ultimul caiet din textul de care ne ocupăm, cuprinde 7 foi, dintre care numai 5 sunt tipărite, iar ultimele 2 foi sunt scrise cu mâna pe ambele părţi, de posesorii acestei cărţi. Prima pagină, care e lipită de o altă foaie, e tipărită numai pe verso, sub un ornament cu stema familiei Bathory. Colţul de jos, din dreapta, este puţin rupt. Acolo s-a completat cu mâna (probabil de posesorul acestui exemplar) anul apariţiei: 1582. Caietele sunt numerotate cu litere chirilice, notate în mijlocul marginii de jos a primelor patru foi. Literele chirilice se repetă în acelaşi loc pe verso-ul ultimei pagini a caietului. Numărul foilor este notat cu cifre romane (I-III), pe marginea primelor 4 foi din quaterniuni.

Aceste indicaţii sunt foarte regulate, nelipsind decât la caietele 11 şi 20, cu care se încheie Geneza şi Exodul.

Cartea e tipărită într-o singură culoare, cu 21-29 rânduri pe pagină, cu caractere groase care amintesc tipăriturile lui Coresi.

În ceea ce priveşte ortografia textului (punctuaţie, accentuare, abrevieri etc.), cât şi descrierea textului în general, M. Roques a dat în studiul său toate indicaţiile necesare, cu multă precizie şi minuţiozitate.

Categorii:CARTEA
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: