Prima pagină > CARTEA > PALIA DE LA ORĂŞTIE (1).- „Bitia şi Ishodul”. Serial de Ştefan Nemecsek

PALIA DE LA ORĂŞTIE (1).- „Bitia şi Ishodul”. Serial de Ştefan Nemecsek


primim de la Ştefan Nemecsek:

PALIA DE LA ORĂŞTIE, SERIAL DE ŞTEFAN NEMECSEK

 

(fragment din cartea CARTE, LITERATURĂ ŞI PRESĂ LA ORĂŞTIE (de la început până în 1944) – Volumul I – 2011

Deşi PALIA DE LA ORĂŞTIE are o valoare şi o semnificaţie deosebită pentru istoria culturală a Ţinutului Hunedoarei, este puţin cunoscută, fapt pentru care îi vom acorda o mai extinsă atenţie. Critica şi interpretarea textelor româneşti vechi, mai cu seamă din secolul al XVI-lea, oferă cercetătorilor limbii române un bogat material lingvistic nevalorificat, care contribuie la tratarea fructuoasă a problemelor de fonetică, morfologie şi sintaxă istorică, precum şi de dialectologie şi

lexicologie istorică.

În cadrul activităţii literare din secolul al XVI-lea un loc deosebit îl ocupă cartea cunoscută în istoria literaturii sub numele de „Palia de la Orăştie”, cea dintâi încercare de a tălmăci în limba română Vechiul Testament. Textul tipărit la Orăştie între anii 1581-1582, intitulat „Palia”, adică Vechiul Testament, cuprinde primele două capitole din Biblie: Geneza şi Exodul, sau cum spun traducătorii cu cuvintele slavone: Bitia şi Ishodul.

Importanţa acestei cărţi a fost subliniată de Iosif Popovici şi de lingvistul francez Mario Roques, care în anul 1925 a retipărit cu litere chirilice prefaţa şi prima parte (Geneza), identificând şi izvoarele utilizate de autorii Paliei.

Împrejurările în care apare textul le aflăm din „prefaţă”. Palia a fost tipărită „cu ştirea măriei lui Batăr Jigmon, voivodăl Ardealului şi a ţăriei ungureşti şi cu ştirea şi cu voia a toţi domnilor mari şi sfetnici ai Ardealului, pentru întremătura beseariceeie sfântă a românilor”. Cheltuiala a suportat-o un magnat ungur, Geszti Ferencz, „domn de steag şi vestit viteaz, alesu hotnogiu Ardealului şi ţăriei ungureşti”.

Rod al propagandei calvine, care a avut un puternic ecou în Transilvania, sprijinind în parte şi activitatea diaconului Coresi, Palia a fost tradusă de cinci cărturari români: Mihail Tordaş „episcopul românilor din Ardeal”, Ştefan Herce „propovăduitorul Evangheliei în Sebeş”, Efrem Zacan „dascălul de dăscălie a Sebeşului”, Moise Peştişel „propovăduitorul Evangheliei în Lugoj” şi Archirie „protopopul Hunedoarei”.

Autorii traducerii specifică în prefaţă că ei dau deocamdată la iveală numai aceste două cărţi „să fi e pârgă până Domnedzeu va şi alalte tipări şi scoate”, lăsând să se înţeleagă că vor apărea şi altele.

Traducerea întreagă, după mărturisirea autorilor Paliei, ar fi cuprins tot Pentateucul, Cartea regilor „şi alţi proroci câţiva”, dar, cum rezultă din prefaţă, resursele materiale şi ajutorul lui Geszti nu au permis tipărirea în întregime a acestor capitole din Vechiul Testament. Nu putem şti dacă aceste afi rmaţii sunt reale, deoarece ne lipsesc indicaţii precise. Până în prezent nu s-a descoperit nici o altă carte tipărită care ar putea fi pusă în legătură cu traducerile menţionate în prefaţa Paliei. Cipariu aminteşte că în catalogul bibliotecii mitropolitane din Alba Iulia se găseşte însemnat sub nr. 16: „cinci cărţi ale lui Moisi, româneşte”, însă şi el se îndoieşte de existenţa lor, deoarece, căutându-le, nu a dat de ele. Sbiera crede că această notiţă se poate raporta, dacă nu la o carte tipărită, probabil la un manuscris care s-a afl at acolo. Credem însă că Mario Roques are

dreptate când susţine că lucrarea menţionată în cartalogul din Alba Iulia nu e alta decât Palia de la Orăştie; desigur bibliotecarul, ţinând seama de titlul cărţii: „aceasta e parte Paliei dentâi, amu cinci cărţi ale lui Moisi prorocul”, a catalogat-o astfel, neţinând seama de conţinut.

Ştefan Nemecsek

Categorii:CARTEA
  1. Viorel Grecu
    10 mai 2011 la 8:34

    Excelent articol !!!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: