Arhiva

Archive for martie 2011

REVISTA „POESIS” NR. 1-2-3/2011, Redactor şef: George Vulturescu. Revistă de poezie, apare sub egida USR. Editorial, antologia „Orfeu”, cronică literară, poemul contemporan, biblioteca Poesis, eseu, confesiuni, tineri poeţi, polemică, cartea străină, traduceri, portrete, parodii, eveniment cultural: Augustin Buzura – Titlu de Doctor honoris causa, Univ. de Vest „Vasile Goldiş” – Satu Mare, 2010, laudatio Gh. Glodeanu.

28 martie 2011 7 comentarii

Categorii:REVISTA

SEMNAL: EUGEN DORCESCU TRADUS ÎN MEXIC!


Revista CRÍTICA (Revista cultural de la Benemérita Universidad Autónoma) din Puebla, Pue., MÉXICO, a publicat, în numărul său din martie – aprilie 2011, Cinco poemas (Cinci poeme) de EUGEN DORCESCU. Traducerea celor cinci poeme a fost realizată de Lilica Voicu-Brey şi Silvana Rădescu, în Atelierul de Traducere Literară al Facultăţii de Filologie de la Universitatea din La Laguna, Tenerife, Spania – Atelier întemeiat şi condus de cunoscutul scriitor, prof. univ. dr. Andrés Sánchez Robayna.

Categorii:POEMUL

EXILAT ÎN STRIGĂT DE VIOREL SAVIN, CRONICA DE ADRIAN BOTEZ. „Sunt 10 poeme cu titlul Strigăt – ceea ce sugerează obsesia, aproape „pipăirea” dureroasă a presentimentului unei iminenţe a apropierii clipei de întrerupere a mesajelor terestre, a faptului că mesajul său PERSONAL-POETIC are importanţă cosmic-ameliorativă, pentru alţii/ceilalţi…”


CARTEA NOULUI IOV: „EXILAT ÎN STRIGĂT”, de VIOREL SAVIN

Volumul de poezii (parcă rătăcit printre scrierile sale dramatice!), ultimul apărut, al omului de teatru şi scriitorului băcăuan VIOREL SAVIN – „Exilat în strigăt” (115 pagini – poemele, profund originale, fiind precedate de un motto din Iov, 23, 2 – Iov mărturiseşte curăţenia sufletului său şi se lasă la judecata lui Dumnezeu: „Şi de data aceasta/plângerea mea/este luată/tot de răzvrătire/şi totuşi/mâna mea/de-abia înăbuşă/suspinele mele”)  – este, întru adevăr, o carte de mărturisiri, făcute cu sinceritate/onestitate de Duh liminară, dusă, uneori, până în preajma brutalităţii – nici măcar o clipă, însă, neatingând hotarele vulgarităţii. Ba chiar cu bucuria mistică a mărturisirii Durerii şi Nedreptului Îndurat, întru re-descoperirea şi împlinirea funcţiei cathartice şi soteriologice a Poeziei: „o piatră străbate/umbrele lor/şi mă loveşte în piept.//Doamne,/cu câtă bucurie/o ridic!…” – cf. Cu câtă bucurie…!, p. 16.

Sunt 10 poeme cu titlul Strigăt – ceea ce sugerează obsesia, aproape „pipăirea” dureroasă a presentimentului unei iminenţe  a apropierii clipei de întrerupere a mesajelor terestre, a faptului că mesajul său PERSONAL-POETIC are importanţă cosmic-ameliorativă, pentru alţii/ceilalţi (atitudine hristic-altruistă, întru Eros Agapé): „nu-mi lăsaţi timp să vă rog/să fiţi mai buni” – cf. Supravieţuire, p. 20 – deşi, alteori, Poetul este dominat de un soi de mazzochism al receptării unor „mesaje” (aproape)…contondente,  malefic-reactive, din partea celor pe care Poezia sa vrea să-i binecuvânteze-exorcizeze: „ura voastră/îmi este/chiar dovada iubirii/ce vă port!” – cf. Strigăt (1), p. 25 – sau, dimpotrivă, de seraficitatea Poemului celui Mare, care, tocmai pentru că este unul cu conţinut metafizic inimaginabil-major, trebuie să fie amânat (voluntar, conştient de nimicnicia şi grosolănia materiei!), până la metanoia deplină a cuvintelor: „aş fi putut scrie în noaptea aceasta/Poemul cel Mare!/dar nu am făcut-o…” – cf. Poemul cel Mare, p. 22; că scrierea, înlocuind ek-stasa iniţiatică a Ascetului Meditativ întru Eternă Potenţialitate, produce macularea Paradisului-Poem/Stare de Fericire-Revelaţie Deplină:  „dar eu am aflat deja că în lume/hârtia/de-ar fi rămas imaculată/semenii mei/ar fi fost fericiţi!” – cf. Ura, p. 34.

Avem de-a face cu o carte a deplinei maturităţi, o carte a bilanţurilor pline de curaj, deşi semănată, foarte des, şi cu obsesii senecte şi chiar funeste („îmbrăţişat trupul meu /de mucegai”- cf. delicatele  introspecţii ale strugurelui nohan, p. 24; sau: „sufletu-mi prea mult durut/(…)stă şi-aşteaptă amărâtul/(…) îngerii să-i dea sfârşitul” – cf. Elegie la Luncani, p. 10; sau: „an de an tot mai sus urcă pământul/în oasele mele” – cf. Destin, p. 30; şi chiar extraordinarul, aproape mirificul paradox al celui care pleacă, întru dedublare fiinţială, odată cu Fructul Piersicii-Poezie, întru Marea Călătorie a Re-Iniţierii: „şi miros tot mai plăcut/putrezind”, cf. piersica – nemulţumirile şi motivaţiile ei senzuale, p. 12) – întrerupte de delicatele  experimente poetico-elixirice, dar şi cu zvâcnituri de revoltă contra resemnărilor senecte, cu  încercări de frondă juvenilă verbalo-formală: când apropieri de caligramele apollinaire-iene (la noi, mai curând vasluianul Ion Gheorghe Pricop îndrăzneşte, până la capăt, autentice intersectări cu neo-formalismul lui Guillaume Apollinaire…), când şiruri finale de semne exclamative, când titluri ortografiate exclusiv cu minuscule…Nu, calitatea Poeziei lui VIOREL SAVIN stă, în primul rând, în vigoarea expresivă a mărturisirii!

…Poetul VIOREL SAVIN dă mărturie că, dincolo de ek-stasa poetică, este un om. Dar nu oricum „om”, ci ipostază a Omului Eroic, al unei…”Rase Eugenice”, în sensul benefic şi stimulativ-emulativ al termenului… – o „rasă” care îi contrariază pe toţi ceilalţi oameni: cine s-ar aştepta ca greutăţile şi obstacolele vieţii să-l fi înăcrit pe Omul-Poet, cine crede că apropierea morţii îl covârşeşte ori înspăimântă, se înşală profund, nu ţine cont de Duhul Vitalist al acestui Atlet, POETUL – care nu se lasă exilat…cel mult, se autoexilează, în ceva ce rareori devine strigăt autentic, dar foarte des rămâne spunere fermă şi îndesată, cu invective cât se poate de clar rostite, cu o dicţie de adevărat slujitor al cvadruplei muze: Euterpe (a Poeziei Lirice), Calliope (a Poeziei Epice), Thalia (a Comediei), până şi Polyhymnia (a Retoricii), dar niciodată admiţând-o pe Melpomene (a Tragediei). Nu, pentru VIOREL SAVIN, lumea aceasta, degradată spre ură şi non-armonie, nu este decât o zonă de  bătălie/polemos/polemică dură cu răul – pentru Poet, ea este zonă de iniţiere/re-iniţiere, prin SUFERINŢĂ REVELATORIE – căci, pentru cei puternici, ea e locul pentru a deveni şi mai puternici…chiar cu riscul de a nu obţine transcenderea i-mediată. Niciodată a autocompasiunii! Poetul îi dispreţuieşte şi-i compătimeşte, uimit – cu înţelegere, dar şi cu maliţie fină, pe cei ce-l cred asemeni lor, un bocitor narcisiac: „aveţi atâta nevoie /să credeţi/ că mor trist…/însă eu /vă dezamăgesc şi ridic/cu infinită bucurie/piatra ce mă loveşte” – cf. Drumul întoarcerii – în loc de prefaţă – p. 5.

Uneori, Poetul se dezlănţuie (cam pe la marginea Retoricii Jurnalistice şi, deci, parţial, ieşind din Poezie…!), în diatribe extrem de vehemente, împotriva relelor întocmiri, din societatea inventată şi construită de oameni (arătarea Târfei Babilonice: „vreo lichea punctiformă/şuntează lichele importante la vârf !/(…)eşti pomenit/când o târfă locală/se deschiloţează cu frenezie/în Capitală” – Desfigurarea Soarelui şi, deci, aparenta cvasi-eliminare a forţelor benefice, din lume: „după soarele mâncat de molii” – cf. Interior, p. 47; Multiplicarea Iudei, „în regimul” Scrisorilor/Satirelor eminesciene”: „otrepe cu feţe-ngălate de zâmbet/ ipocrit căutau să mă                            << onoreze>>/cu strângeri lipicioase de mână” – strângerile de mână devenind sinonimul Sărutului Iudei, din Grădina Ghetsemani – cf. Scrisoarea I către băcăuani, p. 50; Bâlciul Deşertăciunilor Balcanic/Balcanizat, într-o extensie de Haos Amoral Dezgustător şi Exasperant-Proliferant: „şi mai vedeam omeneşte tăifăsuind/laşi nemiloşi/defăimători ticăloşi/haini/proştii tuturor ocupaţiilor înrudiţi în pohfală/jigodii pofticioase de măriri ilicite / oameni de bună credinţă greşind/oameni curaţi/murdărind/învăţaţi susţinând aberaţii (…) farisei chezăşuind fapte viclene/cu onoarea lor terfelită…” – dar, din orice rău, iese, pentru cel înţelept, ceva bun, ba chiar rezultă paradoxul autoregenerării spirituale, PRIN CONTRAST: „înotam în propria-mi sudoare/ca într-un lichid amniotic (…) simţeam cum devin /perfect/pentru a mă naşte din nou” etc. etc. etc.).

Alteori, însă, Poetului, devenit-ipostaziat în Hristul Durerii, Compasiunii şi Taumaturgiei Cosmice („Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac!”) , prin efectiva TRĂIRE-CA-LUPTĂ/SUFERINŢĂ, în această lume –  i se face milă de adversarul/adversarii său/săi, straşnic strunit/struniţi şi pornit/porniţi de demonul urii, al lovirii şi  însângerării semenilor – total inconştient/inconştienţi că orice rău făcut, după înţelepciunea religioasă (creştină şi buddhistă, egal!), se transformă în bumerang (după ştiuta zicală: „Bine faci, Bine găseşti –  Rău faci, rău găseşti!”, sau după sentinţa biblică: „Ce faci, face-ţi-se-va!”) şi are efect de introducere în spirala dement-alienantă şi-n labirintul violenţei (violenţa – ca instinct josnic/înjositor şi incontrolabil), transformate în porniri halucinante, activ-reflexive, bestial-suicidare: „omule ai  milă de tine/omule/nu mă lovi – /îţi faci rău:/ atroce/îţi creşte pofta/de sânge!” – cf. Strigăt (2), p. 41.

…Deasupra tuturor dezlănţuirilor frenetic-infernale (frenezie având ca motivaţie, pentru Satana, dar prin intermediar uman! – presentimentul apropierii Judeţului din Urmă şi al excluderii finale a Răului, dintre personajele Teatrului Cosmic!), deasupra tuturor ipostazierilor sabatice ale Bacăului-Infern, însă, tronează Efigia Nemuritoarei Armonii/Re-Armonizări Cosmice prin POEZIE: STATUIA LUI BACOVIA! : „ în timp ce aleşii tăi de elită/se zbat cu disperare să strâmbe/tot ce prea drept li se pare/tu/ atât de înduioşător/şi dezorientat primeşti/ dispreţul magnoliei/ce înfloreşte / lângă/statuia lui Bacovia…!” – cf. Şi totuşi nu pot părăsi Bacăul, p. 42. Fie şi numai prin Efigia Poetului/Poeziei – VIOREL SAVIN crede, cu tărie, că spaţiul, odinioară mitic, al Bacăului (astăzi, parcă ireversibil infernalizat!), se poate exorciza, chiar pe… „Buza Apocalipsei”!

…Şi mai există, fireşte, pentru orice creştin autentic (şi Poetul VIOREL SAVIN dă mărturie şi semn că este!), o ipostază soteriologică trepidantă, dinamic-cosmică, în emersie şi imersie, totodeodată: aceea Supremă, Hristică – A FI BUN CONDUCĂTOR DE DURERE, pe Golgota Strigătului „Eli, Eli, lama sabachtani…?” – …a lua asupra ta, cum spune Dostoievschi, „toate păcatele lumii”: „exilat/în strigăt voi călători/atâta timp/cât vor mai fi/oameni buni/conducători de durere!” – cf. Strigăt (10), p. 113.

…Uimitoarea Carte de Poeme a lui VIOREL SAVIN este, integral, o lecţie de Bravură în Suferinţă, o lecţie de Atitudine Hristică, Atotcompătimitoare Lucidă (afară de sinele său, total expus intemperiilor vieţii-Trăire Efectivă şi Hiperbolizat-Maximizată!), Grav Taumaturgică  (dar total asumat, precum şi total conştientizat, integral disecat trupul fizico-astral, spre minuţioasă exorcizare, într-un joc retoric necruţător!) – dar şi avertizatoare de Vertigiile Apocaliptice, al căror miros se simte, tot mai pregnant, în nările dilatate de nelinişti mistice!

                                                                              prof. dr. Adrian Botez

  

 

Categorii:CARTEA

SEMNAL EDITORIAL: MARIANA BRĂESCU ŞI CĂRŢILE, AMINTIRI, IMAGINAŢII, IMPERFECŢIUNI PROVIZORII, CERTITUDINEA CUVÂNTULUI, DANS ÎNTRE IDEI…


Categorii:CARTEA

REVISTA „VATRA VECHE” NR. 4/2011, REDACTOR ŞEF: SCRIITORUL NICOLAE BĂCIUŢ


PRIMIM DE LA NICOLAE BĂCIUŢ:

Vatra veche 4, 2011 BT

Categorii:REVISTA

ACTUALITATEA SCRISULUI: PILOŢII ORBI, UN ARTICOL DE MIRCEA ELIADE DIN ANUL 1937!


PRIMIM DE LA DUMITRU HURUBĂ:

Cat este de actual articolul!
De speriat, chiar nu ne-am schimbat ?
Nu am evoluat?
Sa luam aminte…

Mircea Eliade – „Pilotii orbi”, articol publicat in ziarul Vremea, 1937

« Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea”
politicã de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Cã s-a
furat ca în codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul
elementelor alogene, cã s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus
politicianismul în administratie si învãtãmânt, cã s-au
desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva
sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului
nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate.
Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si
eroismul anilor cumpliti 1916- 1918 – lãsând sã se astearnã uitarea
asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
Dar cred cã este o crimã care nu va putea fi niciodatã uitatã: acesti
aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu
numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã
sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã
voluptate la surparea lentã a statului românesc modern. Clasa noastrã
conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire
încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate
înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei:
pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e
vorba de o simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de
milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este
ceva infinit mai grav, care poate primejdui însãsi existenta istoricã
a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai
vãd.
Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase
epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului
nostru este condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste
marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine
îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã
micile sau marile afaceri, micile sau marile bãtãlii electorale,
micile sau marile reforme moarte.
Nici nu mai gãsesti cuvinte de revoltã. Critica, insulta, amenintarea
– toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai
vãd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de cãpetenie al elitelor
politice, instinctul statal, s-a stins.
Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si
puternice care au pierit în mai putin de o sutã de ani fãrã ca nimeni
sã înteleagã de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot
atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de
bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodatã,
statele acestea pier, dispar din istorie. În câteva sute de ani dupã
aceea, cetãtenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele,
obiceiurile – si sunt înghititi de popoare vecine.
Luntrea condusã de pilotii orbi se lovise de stânca finalã. Nimeni n-a
înteles ce se întâmplã, dregãtorii fãceau politicã, negutãtorii îsi
vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tãranii de ogorul lor. Numai
istoria stia cã nu va mai duce multã vreme povara acestui stârv în
descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afarã de cea
capitalã: instinctul statal.
Crima elitelor conducãtoare românesti constã în pierderea acestui
instinct si în înfiorãtoarea lor inconstientã, în încãpãtânarea cu
care îsi apãrã “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat
de bunã voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a
nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea
destinului acestui neam. Clasa conducãtorilor nostri politici, departe
de a dovedi aceastã resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru
istoria lumii – face tot ce-i stã în putintã ca sã-si prelungeascã
puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai
pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile
pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si
câteva mii de constiinte ucise stã marea lor crimã, ci în faptul cã
mãcar acum, când încã mai este timp, nu înteleg sã se resemneze. […]
Stiu foarte bine cã evreii vor tipa cã sunt antisemit, iar democratii
cã sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine cã unii îmi vor spune cã
“administratia” e proastã – iar altii îmi vor aminti tratatele de
pace, clauzele minoritãtilor. Ca si când aceleasi tratate au putut
împiedica pe Kemal Pasa sã rezolve problema minoritãtilor mãcelãrind
100.000 de greci în Anatolia . Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au
gândit la tratate când au închis scolile si bisericile românesti,
deznationalizând câte zece sate pe an. Ca si când ungurii nu si-au
permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã
nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze,
pânã la sugrumare, minoritatea germanã!
Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele
minoritãtilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le
cultura si ajutându-le sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai
din bunãtate sau prostie. Ci pur si simplu pentru cã pãtura
conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un stat, nu mai vede.
Pe mine nu mã supãrã când aud evreii tipând: “antisemitism”,
“Fascism”, “hitlerism”! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si
clarvãzãtori, îsi apãrã primatul economic si politic pe care l-au
dobândit cu atâta trudã risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde.
Ar fi absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o
minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce
au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã.
Evreii luptã din rãsputeri sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în
asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le
înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Tristetea si spaima mea îsi au, însã, izvorul în altã parte. Pilotii
orbi! Clasa aceasta conducãtoare, mai mult sau mai putin româneascã,
politicianizatã pânã în mãduva oaselor – care asteaptã pur si simplu
sã treacã ziua, sã vinã noaptea, sã audã un cântec nou, sã joace un
joc nou, sã rezolve alte hârtii, sã facã alte legi. Acelasi si acelasi
lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am
avea înaintea noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri
ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã
pe Bucegi nu mai auzi româneste, cã în Maramures, Bucovina si
Basarabia se vorbeste idis, cã pier satele românesti, cã se schimbã
fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigurã cã au
fãcut legi de protectia muncii nationale.
Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti
amintesc cã românul în veci nu piere, cã au trecut pe aici neamuri
barbare etc. Uitând, sãracii cã în Evul Mediu românii se hrãneau cu
grâu si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici
alcoolismul. Uitând cã blestemul a început sã apese neamul nostru
odatã cu introducerea secarei (la sfârsitul Evului Mediu), care a luat
pretutindeni locul grâului. Au venit apoi fanariotii care au introdus
porumbul – slãbind considerabil rezistenta tãranilor. Blestemele s-au
tinut apoi lant. Mãlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul
(în Moldova se bea pânã în secolul XVI bere), austriecii în Ardeal si
“cultura” în Pricipate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit
si aici, cu imensa lor putere politicã si administrativã.
Toatã Muntenia si Moldova de jos se hrãneau iarna cu peste sãrat;
cãrutele începeau sã colinde Bãrãganul îndatã ce se culegea porumbul
si pestele acela sãrat, uscat cum era, alcãtuia totusi o hranã
substantialã. Pilotii orbi au creat, însã, trustul pestelui. Nu e atât
de grav faptul cã la Brãila costã 60-100 lei kilogramul de peste (în
loc sã coste 5 lei), cã putrezesc vagoane întregi cu peste ca sã nu
scadã pretul, cã în loc sã se recolteze 80 de vagoane pe zi din
lacurile din jurul Brãilei se recolteazã numai 5 vagoane si se vinde
numai unul (restul putrezeste), grav e cã tãranul nu mai mãnâncã, de
vreo 10 ani, peste sãrat. Si acum, când populatia de pe malul Dunãrii
e seceratã de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de
milioane cu medicamente, uitând cã un neam nu se regenereazã cu
chininã si aspirinã, ci printr-o hranã substantialã.
Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramã al
românului. Sãrmanul român, luptã ca sã-si pãstreze mãcar o inimã
obositã care bate tot mai rar si tot mai stins. Adevãrul e acesta:
neamul românesc nu mai are rezistenta sa legendarã de acum câteva
veacuri. În Moldova si în Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte
cu un element etnic bine hrãnit, care mãnâncã grâu, peste, fructe si
care bea vin în loc de tuicã.
Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor
alcoolice, ca francezul sau rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la
bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi
timp falsã. Alcoolismul sterilizeazã legiuni întregi si ne
imbecilizeazã cu o rapiditate care ar trebui sã ne dea de gândit.
…Dar pilotii orbi stau surâzãtori la cârmã, ca si când nimic nu s-ar
întâmpla. Si acesti oameni, conducãtori ai unui popor glorios, sunt
oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bunã-credintã, si cu
bunãvointã; numai cã, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct
care conteazã în ceasul de fatã – instinctul statal – nu vãd suvoaiele
slave scurgându-se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult
pãmânt românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si
meseriile care dispar lãsând locul altor neamuri… Nu simt cã s-au
schimbat unele lucruri în aceastã tarã, care pe alocuri nici nu mai
pare româneascã.
Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun cã n-are importantã numãrul
evreilor, cãci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacã fac
avere, averile lor rãmân tot în tarã. Dacã asa stau lucrurile nu vãd
de ce n-am coloniza tara cu englezi, cãci si ei sunt muncitori si
inteligenti. Dar un neam în care o clasã conducãtoare gândeste astfel,
si-ti vorbeste despre calitãtile unor oameni strãini – nu mai are mult
de trãit. El, ca neam, nu mai are însã dreptul sã se mãsoare cu
istoria…
Cã pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin
intereseazã deocamdatã. Singurul lucru care intereseazã este faptul cã
nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce
înseamnã un stat. Si asta e destul ca sã începi sã plângi.

Iubirea e tot ce dorim, iar in final e tot ce-am avut !
„Mergeţi cu bine, cu sănătate, în vremurile care vor veni!” (urare
getică straveche) …»

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Categorii:PRESA

CÂNTECUL DIMINEŢII, POEZIA DE DUMINICA


CÂNTECUL DIMINEŢII

                       Ioan 14 : 6

A creat întreg universul –n foc,

Nopţile şi visele ni le-a creat,

Domnul ne -a dăruit viaţa în loc,

Într-un timp hotărât binecuvântat …

Doamne ! şi sufletul ni l-ai creat,

Ca un dar ce vine de departe, din slavă,

E darul darurilor, ne neuitat,

Darul acela fără plată şi grabă …

Cu iubire ne-ai creat, cu iubire,

Pus-ai în noi lumină, viaţă, vis,

Ne-ai copleşit cu mântuire,

Ca steaua înmugurită-n Paradis …

Când greutăţi ne vor căuta frenetic,

Răsărind din timp şi netimp,

Din veacul acesta rătăcit şi eretic,

Ne zideşti cu veşnicia în schimb …

Ai vindecat bolnavi în tristeţe,

Pe copii neprihăniţi i- ai ales,

Bătrânilor le-ai dat tinereţe,

Iar veşnicia ne-zăpezeşte ades …

De aceea spre Tine merg luminos,

Cu fiinţa neputincioasă, slabă,

Prin cântec, psalm, prin tot ce-i frumos,

Privesc prin vremuri, în slavă …

De acolo, din slava Ta absolută,

Eu te aşept, iată, să vii curând,

Iar peste toată viaţa mea durută,

Pluteşte Cuvântul Tău, prea blând …

Să cântăm cu sufletul, cu fiinţa,

Să ne rugăm cu sfială, –n credinţă,

Şi să învăţăm viu ce-i biruinţa,

În duh, în gând, în fiinţă …

Categorii:POEMUL

POEZIA CA ELIBERARE, IOAN BARB – SUB VIA FIINŢEI PLÂNG STRUGURII, Editura A.T.U. – Sibiu, 2010


Categorii:CARTEA

HRISTICUL EMINESCU (2), UN SERIAL DE ADRIAN BOTEZ


2-BOTEZUL CU POEZIE (FOC ŞI APĂ)

Se pare că Eminescu începe prin a accepta teoria gnosticilor[1], despre deosebire între a) Dumnezeul Suprem şi răscumpărător şi b) Demiurgul cel Rău (în Demonism – Ormuzd fals), care a săvârşit Creaţia (“Cosmosul este, ca urmare a căderii omului, dominat de rău, dar răscumpărarea este o a doua Creaţie şi lumea îşi va redobândi desăvârşirea originară” – cf. M. Eliade, op. cit.). În Memento mori, concluzia este agnostică: nu poate fi cunoscută esenţa realităţii şi a reflectării ei în conştiinţa oamenilor (Dumnezeu duce l-a dezlegării porţi, fără să dezlege – cel puţin, nu în/pentru această lume). Se sugerează, însă, existenţa mântuirii: nu ca parousia, ci ca descoperire, în sine, a forţei unice etern renăscătoare – agheazima lacul cu apă vie. Aceasta este botezul: prin actul baptismal “te îmbraci” în Hristos (Cel Uns), capeţi trupul mistic. Mai mult, prin vehemenţa chinurilor golgotice (cf. Rugăciunea unui dac, unde răstignirea peste prea-plinul noapte bogată-Nirvana resoarbe undele-amprente-urme energetice expresive, redând puritatea deităţii lui Meister Eckhart) şi prin dorinţa de sfâşiere ritualică, pentru reîntregirea în trup mistic – se prefigurează euharistia (graţie divină împărtăşită-împărţită pentru Suprema Sinteză – virtutea resurecţională): este, mai pregnant, integrarea credinciosului în Arhetip, în trupul mistic al lui Christos.

Poezia este botez, act baptismal: este jertfă pentru nemurire, este răstignire pentru mântuirea/resorbţia energetică a universului. Strop de apă vie – poezia trebuie să participe (ca şi Hyperion la activitatea-Demiurgos – resorbţia în sine a Divinului va prefigura, totuşi, deitatea) la lacul-agheazimă. Poezia este pars pro toto, este iniţiere pentru mântuirea-parousia. Poezia este Fiinţa-Iisus, este Voinţă (ocultată) pentru învăţarea Drumului Mistic spre a doua venire, cea atotmântuitoare. Cristul ne pregăteşte, prin Poezie, pe toţi, pentru Drumul mistic spre a redeveni, din comunitatea mistică – Trup Mistic (Potenţarea Maximă a Creaţiei).

Deci, drumul este diferenţa dintre Revelaţia lui Hristos şi parousia, dintre  Revelaţia Spiritului şi identificarea cu Fiinţa Divină – dintre comuniunea necesară (revelată ca necesară: ta twam asi etc. – identificarea părţii prin tot), până la des-fiinţarea (parousia) fiinţei spirituale în Fiinţa Divină.

Prin proclamarea Eros-ului Universal, Eminescu a desfiinţat posibilitatea duplicităţii divine: divinul este unul, cel din Fiinţa Divină, obţinută prin iniţiere interioară. Iniţiere individuală, dar iniţiere în cadrul comuniunii-Ritual (care presupune identificarea cu toţi potenţialii iniţiaţi – deveniţi reali iniţiaţi). Acest Ritual ni-l revelează pe Hristos ca Luceafăr al Mărilor (II-37), identic cu Adevărul: dar Adevăr nu înseamnă doar Binele (aşa cum îl înţelegem, de obicei: ca lumină albă), ci ca o cooperare a Binelui şi Răului la Demiurgie şi, implicit, la iniţierea (Spânu-Harap-Alb, Făt Frumos-Vrăjitoarea rea-Mag), întru dobândirea (-accedere la) stadiul Fiinţă Divină.

ADRIAN BOTEZ*

*                      *

 


[1] MIRCEA ELIADE, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, vol. II, p. 321.

Categorii:literature

SUFERINŢA VERDE, SEMNAL EDITORIAL DE LA EUGEN EVU


Categorii:CARTEA

ATELIERUL LUI BRÂNCUŞI LA PARIS


Categorii:PRESA

CUM VERIFICA FISCUL AVEREA PERSOANELOR FIZICE? GENERALITĂŢI, PROCEDURI, METODE, TAXE, DATE, DREPTURI ŞI OBLIGAŢII: METODE INDIRECTE.


VERIFICAREA AVERII PERSOANELOR FIZICE

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 191 din data de 18 martie 2011 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate.

GENERALITATI

Verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit consta  intr-un ansamblu de activitati desfasurate de organele fiscale avand ca obiect examinarea totalitatii drepturilor si a obligatiilor de natura patrimoniala, a fluxurilor de trezorerie si a oricaror altor elemente relevante pentru stabilirea situatiei fiscale reale a persoanei fizice verificate.

Activitatile de verificare constau in principal in:
– solicitarea de informatii de la autoritati si institutii publice;
– analiza tuturor informatiilor, documentelor si a altor mijloace de proba referitoare la situatia fiscala a persoanei fizice verificate;
– confruntarea informatiilor obtinute prin administrarea mijloacelor de proba cu cele din declaratiile fiscale depuse de persoana verificata sau, dupa caz, de platitorii de venit ori terte persoane;
– solicitarea de informatii, clarificari, explicatii, documente si alte asemenea mijloace de proba de la persoana fizica verificata si de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice;
– discutarea constatarilor organului fiscal cu persoana fizica verificata sau cu imputernicitii acesteia;
– stabilirea, daca este cazul, a diferentei de baza de impozitare ajustata, prin utilizarea metodelor indirecte, prevazute de Codul de procedura fiscala, precum si a obligatiilor fiscale corespunzatoare acesteia;
– dispunerea masurilor asiguratorii, in conditiile legii.

METODELE INDIRECTE

Metodele indirecte utilizate de organele fiscale pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt:
– metoda sursei si cheltuirii fondului;
– metoda fluxurilor de trezorerie;
– metoda patrimoniului.
Utilizarea metodelor indirecte se poate face individual sau combinat, dupa cum apreciaza organul fiscal.

Metoda sursei si cheltuirii fondului

Aceasta metoda consta in compararea cheltuielilor efectuate de o persoana fizica cu veniturile declarate in perioada verificata. Orice cheltuiala in exces fata de valoarea declarata a veniturilor poate reprezenta venit impozabil nedeclarat, conform cu fluxurile de numerar.

Determinarea veniturilor sustrase de la impozitare consta in compararea cheltuielilor efectuate cu veniturile declarate in perioada supusa verificarii.

Metoda fluxurilor de trezorerie

Metoda fluxurilor de trezorerie consta in analiza intrarilor si iesirilor de sume in/din conturile bancare, precum si a intrarilor si iesirilor de sume in numerar, pentru a stabili miscarile de disponibilitati banesti si asocierea acestor miscari cu sursele de venit si utilizarea acestora, si  se vor putea identifica venituri nedeclarate.

Metoda patrimoniului

Aceasta metoda permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoana fizica verificata, analizand cresterea, respectiv descresterea patrimoniului net al acesteia, dupa ajustarea cu cheltuielile efectuate si veniturile neimpozabile, intr-o anumita perioada impozabila.

PROCEDURA

Pentru verificarea situatiei fiscale personale a persoanelor fizice, organele fiscale efectueaza:
– o analiza de risc pentru stabilirea riscului probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor institutii ori autoritati publice;
– selectarea grupului de persoane care vor fi supuse verificarii fiscale prealabile documentare.

Verificarea fiscala prealabila documentara are in vedere examinarea informatiilor referitoare la persoana fizica verificata in ceea ce priveste:

–           sursele de venit;

–          regimurile de impunere;

–          indeplinirea obligatiilor de depunere a declaratiilor fiscale;

–          rezultatele eventualelor inspectii fiscale cu privire la activitatile independente desfasurate de persoana fizica, daca este cazul;

–          verificari la persoane juridice cu care aceasta are legaturi de afaceri;

–          orice alte asemenea examinari, in functie de informatiile existente in evidenta fiscala.

Rezultatele verificarii fiscale prealabile documentare se consemneaza intr-un raport de verificare fiscala prealabila documentara.

In cazul in care rezultatul verificarii fiscale prealabile documentare reprezinta o diferenta semnificativa intre veniturile realizate de persoana fizica, organul fiscal continua verificarea..

Diferenta este semnificativa daca intre veniturile estimate calculate in baza situatiei fiscale personale si veniturile declarate de contribuabili sau de platitorii de venit este o diferenta mai mare de 10%, dar nu mai putin de 50.000 lei, dar cu cooperarea persoanei fizice verificate.

Avizul de verificare se comunica persoanei fizice cu cel putin 15 zile inainte de data inceperii verificarii fiscale.

Amanarea datei de incepere a verificarii fiscale se poate face o singura data, la solicitarea scrisa a persoanei fizice, pentru motive justificate.

In termen de 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare, persoana fizica verificata trebuie sa prezinte documente justificative pentru clarificarea situatiei fiscale personale.

Verificarea fiscala se desfasoara, de regula, la sediul organului fiscal, insa, la cererea persoanei fizice verificate, verificarea fiscala se poate desfasura si la:
– domiciliul sau, daca persoana verificata este in imposibilitate fizica de a se deplasa;
– domiciliul/sediul persoanei care ii acorda asistenta de specialitate sau juridica, daca domiciliul acestei persoane reprezinta si sediul sau profesional.

Durata efectuarii verificarii fiscale este stabilita de organul fiscal si nu poate fi mai mare de 3 luni. Persoana supusa verificarii are dreptul sa prezinte orice documente justificative sau explicatii pentru stabilirea situatiei fiscale reale.

Rezultatul verificarii se consemneaza intr-un raport scris, in care se vor prezenta constatarile din punct de vedere faptic si legal si care va sta la baza emiterii deciziei de impunere sau, dupa caz, a unei decizii de incetare a procedurii de verificare.

La finalizarea verificarii fiscale, organul fiscal prezinta persoanei fizice constatarile si consecintele lor fiscale, acordandu-i acesteia posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere.

In cazul in care se constata ca declaratiile fiscale, documentele si informatiile prezentate in cadrul procedurii de verificare fiscala sunt incorecte, incomplete, false sau daca persoana verificata refuza, in cadrul aceleiasi proceduri, prezentarea documentelor pentru verificare ori acestea nu sunt prezentate in termenul legal sau persoana se sustrage prin orice alte mijloace de la verificare, organele fiscale stabilesc baza impozabila ajustata pentru impozitul pe venit si emit decizia de impunere.

Categorii:PRACTIC

GÂNDURI PENTRU O VIAŢĂ MAI BUNĂ. MERGEŢI LA BISERICĂ, SPĂLAŢI-VĂ PE MÂINI, CONSUMAŢI USTUROI, PLÂNGEŢI, ÎMBRĂŢIŞAŢI COPACII, MERGEŢI DESCULŢI PRIN IARBĂ, CITIŢI POEZII…


AM PRIMIT. LUMEA CA LUME, INTERNET, PRIETENIE, COMUNICARE

 

SANATATE :

1. Mizati pe ceaiul verde. Ceaiul verde este o bautura traditionala in China , tara care numara o multime de persoane trecute de 100 de ani. Cercetatorii de la ” Medical College of Ohio ” au descoperit in 1997 ca pe langa antioxidantii continuti, ceaiul verde inhiba formarea si dezvoltarea celulelor canceroase.

18. Limitati consumul de carne. De aproape 50 de ani, studiile epidemiologice atrag atentia oamenilor de stiinta asupra anumitor patologii cronice asociate consumului de carne. La modul ideal, un adult n-ar trebui sa ingereze mai mult de 120 g de carne de vita pe saptamana.

19.Consumati otet de mere. Utilizarea ca remediu a otetului de mere a fost popularizata de un medic american din Vermont , dr. Jarvis. Acesta a constatat longevitatea exceptionala a persoanelor care-l consumau si a inceput sa il prescrie pacientilor sai (in doze moderate) datorita virtutilor sale drenante.

20. Mancati ciocolata. Prestigiosul „British Medical Journal” a publicat recent un studiu efectuat pe 8000 de subiecti, demonstrand ca cei care consumau o cantitate mica de ciocolata (intre 1-3 tablete pe luna), riscul mortalitatii era mai scazut cu 36% decat la cei care nu consumau ciocolata deloc.

21. Nu neglijati usturoiul! Dupa ce-au descoperit un numar foarte mare de centenari in comitatul Jinshan, specializat in cultura usturoiului, cercetatorii chinezi au ajuns la concluzia ca acesta prelungeste viata.
Usturoiul are capacitatea de a reduce tensiunea arteriala.

22. Consumati nuci, tofu si fasole. Cercetatorii din Toronto au descoperit faptul ca la persoanele care au introdus timp de o luna in alimentatia lor obisnuita, nuci, tofu si fasole, nivelul colesterolului a scazut cu 30%.

23. Nu sariti peste micul dejun! La persoanele care obisnuiesc sa manance dimineata, cazurile de obezitate sunt cu 44% mai putine decat la cele care se abtin.

24. Consumati banane in fiecare zi. O banana pe zi aduce 400 mg de potasiu, care permite reducerea cu aproape 40% a riscului unui atac cardiac!

25. Consumati mere in fiecare zi. La persoanele care cedeaza in mod regulat tentatiei de a musca dintr-un mar, riscurile unor boli cardiace sunt cu 30% mai mici decat la persoanele care rezista acestei tentatii.

26. Consumati salata zilnic. Foile de salata verde contin luteina, o substanta din familia carotenoidelor, puternici antioxidanti. Luteina pare sa joace un rol benefic pentru sanatatea inimii si pentru sistemul imunitar.

27. Savurati desertul „anti-imbatranire”. Luati doi pumni de fructe rosii (cirese, capsuni, zmeura, coacaze etc.) si stropiti-le cu lapte acru. Indulciti desertul – dupa gust cu miere si veti obtine un adevarat regal de flavonoide, substante care combat oxidarea, cea care ne imbatraneste celulele.

PSIHOLOGIE

28. Plangeti! Lacrimile permit evacuarea unui exces de tensiuni daunatoare sanatatii. Unii afirma chiar ca longevitatea femeilor s-ar datora capacitatii lor de a elimina toxinele plangand.

29. Imbratisati copacii. Conform invataturii taoiste, copacii au efecte benefice asupra longevitatii: transforma energiile negative in energii pozitive. Strangand in brate un copac, va reincarcati cu energie vitala.
30. Iesiti din cochilie. Activitatile sociale si relationale imbunatatesc speranta de viata: persoanele mai active social fumeaza mai putin, mananca mai sanatos, fac regulat exercitii fizice si stiu sa vorbeasca despre problemele lor.

31. Priviti partea buna a lucrurilor. Optimistii traiesc mai mult decat pesimistii si prezinta mai putine riscuri de deces prematur. Fericirea si optimismul par, de asemenea, sa sporeasca numarul celulelor noastre imunitare, armele cele mai eficiente ale organismului impotriva bolilor.
32. Recitati poezii. Cercetatorii elvetieni au demonstrat ca persoanele care recita poezii cate o jumatate de ora in fiecare zi isi reduc considerabil nivelul de stres si deci si riscurile unor maladii cardiace.

33. Studiati. Cercetatorii californieni au descoperit faptul ca femeile cu bacalaureat sau studii superioare sunt mai putin predispuse la bolile de inima decat tovarasele lor mai putin instruite.

34. Bizuiti-va pe inteligenta. De curand, oamenii de stiinta englezi au publicat un studiu legat de relatia dintre coeficientul de inteligenta (IQ) si longevitate. Conform rezultatelor prezentate pentru o perioada de 60 de ani, indivizii cei mai inteligenti au cele mai mari sanse sa moara ultimii.
35. Oferiti-va o planta verde. Persoanele care locuiesc in zona rurala au o speranta de viata superioara celei a orasenilor. Un studiu al Centrului medical din Tokio a demonstrat ca populatia urbana care traieste in apropierea spatiilor verzi imbatraneste mai greu.

36. Mama. Un studiu al Scolii medicale de la Harvard a demonstrat ca persoanele in relatii „reci” cu mamele lor sunt cu 91% mai la risc de a contracta o boala grava, in perioada vietii adulte.

37. Fiti credinciosi. Mersul regulat la biserica sporeste speranta de viata, conchide „Jurnalul international de psihiatrie si medicina”. Deosebit de eficienta pentru destresarea organismului si deculpabilizarea sufletului, frecventarea lacasurilor de cult protejeaza de asemenea digestia si respiratia.

38. Asterneti-va sentimentele pe hartie. Dr. Pamela Peeke de la Universitatea din Baltimore va informeaza: „Trei minute pentru a exprima cateva ganduri intr-un jurnal sau cateva cuvinte adresate in scris unui prieten sunt suficiente pentru a calma starile de stres”. Dovada? Dupa 4 luni de incitare la scris, 47% din pacientii astmatici aflati in tratamentul ei au manifestat o ameliorare a simptomelor.

39. Mergeti la cinema .Vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru sau prezenta in sala de concerte ne ajuta sa traim mai mult – acestea sunt concluziile unui studiu suedez realizat pe 12.000 de persoane. 36% dintre pasionatii de manifestari culturale au atins, efectiv, suta de ani, fiind inca in putere, pentru ca aceste distractii stimuleaza functionarea sistemului imunitar!

40. Visati. Conform neurologilor, visele servesc la stabilirea unor legaturi intre amintirile inmagazinate de creier pe parcursul zilei si amintirile mai vechi. Pentru psihanalisti, visele exprima aspecte neglijate ale personalitatii noastre. in ambele cazuri, visarea este o cale de a fi in armonie cu noi insine, deci de a evita irascibilitatea si tulburarile de comportament care pandesc persoanele private de somn.


2. Adoptati o pisica. Karen Allen, cercetator in medicina la Universitatea Buffalo (Statele Unite), afirma ca „pisica joaca rolul de tampon asupra efectelor patogene ale stresului”. O pisica in casa inseamna, deci, scaderea tensiunii arteriale  – ca urmare – si a riscurilor unei boli cardiace.

3. Descoperiti algele tineretii vesnice. Spirulina constituie, realmente, o sursa unica de oligoelemente si de acizi grasi esentiali, ale caror proprietati in prevenirea imbatranirii nu mai trebuie demonstrate. Rezultatul: o cura cu spirulina(capsule) aduce un surplus de tonus si de vitalitate.

4. Imitati albinele si convertiti-va la  miere si polen. Un studiu recent efectuat intr-un spital din New York a demonstrat ca ele actioneaza pozitiv asupra colesterolului si a trigliceridelor. Este de retinut ca speranta
de viata la apicultori este superioara celei a populatiei in general.

5. Crutati-va partenerul / partenera de viata. 5% din cazurile de cancer pulmonar se datoreaza fumatului pasiv, cand fumator este tovarasul de viata sau colegii de birou. Un studiu american a constatat o crestere cu 23% a mortalitatii coronariene la barbatii nefumatori, casatoriti cu femei fumatoare.

6. Tineti sub control tensiunea arteriala. Odata cu imbatranirea, tensiunea arteriala afecteaza tot mai mult speranta de viata. Prevenirea ei se bazeaza pe reguli de viata bine cunoscute: exercitiile fizice, regimul alimentar echilibrat, sare cu masura si, la nevoie, reducerea excesului de greutate.

7. Beti apa cu paharul mare. Cercetatorii americani au demonstrat ca peste 5 pahare cu apa baute zi de zi reduc cu 60% riscul afectiunilor cardiace.

8. Atentie la insulina! Hormon-cheie al metabolismului – adica al utilizarii energiei alimentare, insulina accelereaza procesul de imbatranire, atunci cand este produsa in cantitate prea mare.Morala: zaharul putin va mentine tineri. Mancati miere!

9. Supravegheati- va ereditatea. Fiecare dintre noi este dotat cu o mostenire genetica pe care ar trebui sa o studiem indeaproape, pentru ca adeseori  prezentam aceleasi predispozitii la o boala sau alta ca si parintii sau bunicii nostri.

10. Spalati-va pe maini. O igiena reprosabila a mainilor (4 spalari pe zi) va permite sa contractati cu 25% mai putine guturaiuri si cu 50% mai putine gastroenterite, comparativ cu persoanele care se spala pe maini o   singura data pe zi.

11. Faceti siesta. O echipa de cercetatori de la Universitatea din Boston a demonstrat ca o siesta facuta la mijlocul zilei poate face sa dispara semnele de oboseala a creierului si sa sporeasca performantele de memorie. Ei au constatat, de asemenea, o ameliorare cu 20% a capacitatii de invatare la persoanele care pot sa doarma in orele de pranz.

12. Evitati medicamentele combinate. Cardiacii care iau medicamente pentru inima, dar si aspirina, prezinta un risc de criza cardiaca cu 75% mai mare decat cei care evita aceasta combinatie – arata un studiu efectuat recent in Scotia pe 7000 de subiecti.

13. Inveliti-va. Conform unui studiu realizat la Universitatea din Lille , scaderea brusca de temperatura sporeste cu aproape 13% riscul unei crize cardiace.

14. Curatati tastatura calculatorului. Bacteriologii de la Universitatea din Arizona au constatat ca aceasta contine – in medie – 25.000 de germeni microbieni, adica de 300 de ori mai mult decat colacul toaletei de la o
institutie publica.

15. Testati unul din secretele sanatatii detinute de Kneipp: mergeti cu picioarele goale prin iarba uda de roua (atentie la viespi!). Acest pastor din secolul 19, precursor al terapiilor alternative, o facea in fiecare dimineata, pentru antrenarea rezistentei fizice.

16. Incercati homeopatia. Studiile tind sa demonstreze tot mai mult ca homeopatia face sa dispara numeroase simptome, mai ales cele ale fibromialgiei, adica oboseala cronica, de care sufera 1-2% din totalul
populatiei de pe glob.

ALIMENTATIE:

17. Ciocniti paharele. Pentru dr. Leonard Guarant de la Institutul de tehnologie din Massachusetts , consumul zilnic de vin (1 pahar) prelungeste speranta de viata cu aproape 30%.
Categorii:PRACTIC

MODEL DE ADEVERINŢĂ PENTRU CASA DE SĂNĂTATE, CONCEDIU MEDICAL


Denumirea angajatorului …………………………………………………………………….

Cod fiscal (CUI/CNP angajator/persoană fizică) ………………………………….

Nr. de înregistrare la registrul comerţului …………………………………………….

Conform cu Ordinul nr. 903/2007 a Preşedintelui CNAS

Nr………………………………….

 

 

 

 

ADEVERINŢĂ

Prin prezenta se certifică faptul că domnul/doamna ……………………………………, CNP ……………………, act de identitate …… seria ………. nr. ………………, eliberat de ……………………….. la data de ……………….., cu domiciliul în ………………………………………………., str. …………………………………………. nr. …, bl. …, ap. …., sectorul/judeţul ……………………….., are calitatea de salariat şi i s-a reţinut şi virat lunar contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoana mai sus menţionată figurează în evidenţele noastre cu următorii coasiguraţi (soţ/soţie, părinţi, aflaţi în întreţinere):

1. Nume, prenume,………………………………………………………….. CNP ………………………………

2. Nume, prenume, ……………………………………………………… CNP ……………………………..

3. Nume, prenume, …………………………………………………………CNP ……………………………..

Prezenta adeverinţă are o perioadă de valabilitate de 3 luni de la data emiterii.

Sub sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, declar că datele din adeverinţă sunt corecte şi complete.

Reprezentant legal

 

Categorii:PRACTIC

ESTI IN VARSTA? UMORUL INTINERESTE!


Care sunt avantajele daca ai trecut de 50 de ani ?
>1. Cei care rapesc oameni nu mai sunt interesati de tine
>2. In caz de luare de ostateci tu vei fi intre primii eliberati
>3. Nimeni nu se asteapta de la tine ca sa alergi undeva
>4. Daca seara esti sunat dupa ora 21 esti intrebat « Nu te-am trezit ?»
>5. Oamenii nu se mai intreaba daca esti ipohondru
>6. Nu mai exista nimic de invatat pe calea cea mai grea
>7. Lucrurile pe care le cumperi acum nu se mai uzeaza
>8. Poti cina si la 4 dupa-masa
>9. Poti trai fara sex dar fara ochelari nu
>10. Te angajezi in discutii serioase despre sistemul de pensii
>11. Depasirea vitezei legale nu mai e o provocare
>12. Nu mai incerci sa-ti sugi burta daca cineva intra in incapere
>13. In lift canti impreuna cu difuzorul
>14. Ochii nu ti se mai strica
>15. Incheieturile iti prezic vremea mai corect decat Institutul National de Meteorologie
>16. Platile facute catre asiguratorii de sanatate in sfarsit incep sa-si arate roadele
>17. Secretele tale sunt in siguranta la prieteni deoarece nici ei nu-si mai aduc aminte de ele

>18. Nu-ti mai aduci aminte cine ti-a trimis mail-ul acesta
>19. Ti se pare reconfortant ca literele din acest mail sunt destul de mari
>20. Te rog sa transmiti aceasta lista la toate persoanele de care iti mai aduci aminte

Categorii:UMOR
%d blogeri au apreciat: