Arhiva

Archive for 20 decembrie 2010

MĂREŢIA FRIGULUI

20 decembrie 2010 Lasă un comentariu

Reclame
Categorii:GÂND

PERMISUL DE CONDUCEREA AUTOVEHICULUI, REGULI NOI, PROCEDURI, TESTE, ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI, PROBA TEORETICĂ, PROBA PRACTICĂ, SE ELIMINĂ PARADOXUL ANALFABEŢI CARE ŞTIU SĂ CITEASCĂ REGUALEMNTELE.

20 decembrie 2010 Un comentariu

CUM OBŢINEM PERMISUL DE CONDUCEREA AUTOVEHICULUI

 

Ordinul MAI nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obtinerea permisului de conducere a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 843, din 16 decembrie 2010.

Proba teoretica

Examenul teoretic se va sustine folosindu-se aplicatia informatica realizata si gestionata de catre DRPCIV. Proba teoretica va fi, de regula, in limba romana, cetatenii apartinand minoritatilor avand, insa, posibilitatea de a sustine, la cerere, examenul in limba materna. De asemenea, strainii si cetatenii UE sau SEE pot sustine examenul teoretic fie in engleza, franceza sau germana, putand opta in acest sens la completarea cererii tip.

Accesul candidatilor la aplicatia informatica sa se realizeze pe baza unui bon de ordine care contine un cod de bare, inmanat de lucratorii serviciilor publice comunitare, la intrarea in sala de examinare. Codul de bare identifica intrebarile la care va raspunde un anumit candidat si are valabilitate doar in ziua emiterii.

In acest sens, candidatii isi pot verifica cunostintele printr-o aplicatie pusa la dispozitia publicului de catre DRPCIV, in mod gratuit, printr-un serviciu online pe pagina proprie de internet.

Proba teoretica va cuprinde un numar diferentiat de intrebari particularizate pentru fiecare categorie/subcategorie, criteriile de promovabilitate fiind:
a) pentru categoriile A si A1, testul cuprinde 20 de intrebari, timpul de solutionare fiind de 20 minute. Pentru a promova examenul teoretic, candidatul trebuie sa raspunda corect la cel putin 17 intrebari;
b) pentru categoriile B, B1, C, C1, Tr, D, D1, Tb sau Tv testul cuprinde 26 de intrebari, timpul de solutionare fiind de 30 minute. Pentru a promova examenul teoretic, candidatul trebuie sa raspunda corect la cel putin 22 intrebari;
c) pentru categoriile BE, C1E, CE, D1E si DE, testul cuprinde 11 de intrebari, timpul de solutionare fiind de 15 minute. Pentru a promova examenul teoretic, candidatul trebuie sa raspunda corect la cel putin 9 intrebari.

Totodata, testele vor cuprinde notiuni generale referitoare la toate categoriile de vehicule, care privesc:
a) dispozitiile legale in materie de circulatie rutiera, in special cele care vizeaza semnalizarea rutierã, regulile de prioritate si restrictiile de viteza;
b) conducatorul auto, precum importanta unui comportament vigilent si a unei atitudini adecvate fatã de alti participanti la trafic si functiile de perceptie, de evaluare si de decizie, in special timpul de reactie si modificarile comportamentului conducatorului auto ca urmare a efectelor consumului de alcool, droguri si medicamente cu influente negative asupra conducerii unui autovehicul, a starilor emotionale si a oboselii;
c) drum, precum normele legale referitoare la respectarea distantelor de sigurantã dintre vehicule, distantei de franare si tinutei de drum a vehiculului in diferite conditii meteorologice si in functie de starea carosabilului si riscurile de conducere legate de starea diferitã a carosabilului si mai ales variatiile acestuia in functie de conditiile atmosferice si de vizibilitate, caracteristicile diferitelor tipuri de drumuri si dispozitiile legale conexe si securitate rutiera in tunele.
d) ceilalti participanti la trafic, precum riscurile specifice in raport cu lipsa de experientã a celorlalti participanti la trafic si cu categoriile de participanti la trafic cu vulnerabilitate sporitã, cum sunt: copiii, pietonii, biciclistii si persoanele cu mobilitate redusã si riscurile inerente circulatiei si conducerii diferitelor tipuri de vehicule si conditiilor de vizibilitate pe care le au conducatorii acestora;
e) reglementãri generale si diverse, precum reglementãri referitoare la documentele administrative necesare folosirii vehiculului si reguli generale privind comportamentul pe care trebuie sã il adopte conducatorul auto in cazul producerii unui accident din care au rezultat victime omenesti (acordarea primului ajutor, prezervarea urmelor de la locul accidentului, anuntarea politiei si a salvarii, etc.) sau doar pagube materiale (aplicarea procedurilor de constatare amiabila) si luarea altor masuri pentru indepartarea sau diminuarea efectelor accidentului; masuri de securitate referitoare la incarcatura vehiculului si la persoanele transportate;
f) precautiile care trebuie luate la parasirea vehiculului;
g) elementele mecanice legate de securitatea conducerii auto: posibilitatea de a sesiza defectiunile curente care pot afecta indeosebi eficacitatea sistemului de directie, de suspensie, de franare, rulare, farurile si semnalizatoarele, catadioptrii, oglinzile retrovizoare, spalatoarele si stergatoarele de parbriz, sistemul de esapament, centurile de sigurantã si claxonul;
h) echipamentele de sigurantã ale vehiculelor, mai ales folosirea centurilor de sigurantã si a echipamentelor de sigurantã pentru copii;
i) regulile de folosire a vehiculului referitoare la protectia mediului inconjurator: folosirea corespunzatoare a sistemului de avertizare sonora, consumul moderat de carburant, limitarea emisiilorpoluante, etc..

Candidatul este declarat „Respins” daca nu raspunde corect, in timpul si la numarul minim de intrebari prevazute, precum si in caz de frauda sau de nerespectare a interdictiilor.

La sustinerea probei teoretice, testul proriu-zis este precedat de 3 intrebari de acomodare.

Intrebarile sunt generate de sistemul informatic. Candidatul poate raspunde la fiecare intrebare afisata in ordinea aparitiei acestora, sau poate amana raspunsurile, revenind ulterior asupra lor.

Pe timpul desfasurarii probei teoretice, sistemul informatic sa preia 3 imagini faciale ale candidatului, care vor fi tiparite pe anexa la testul de examen.

Candidatii declarati respinsi se vor putea prezenta in vederea programarii pentru o noua examinare numai dupa o perioada de cel putin 15 zile de la data declararii ca respins, dar nu mai tarziu de un an de la absolvirea cursurilor. Astfel, dupa expirarea termenului de un an, candidatii sunt declarati respinsi.

Proba practica

Proba practica se va sustine numai dupa o programare realizata in acest scop, in poligoane. In acest sens, mijloacele logistice necesare examinarii la proba practica sunt asigurate de scoala unde au fost efectuate cursurile de pregatire a candidatului.

De asemenea, se prevede ca minorii, cu varsta cuprinsa intre 16 si 18 ani care sustin probe, sa fie examinati in prezenta unui martor, care poate fi unul dintre parinti, tutore, curator sau persoana in ingrijirea ori supravegherea caruia/careia acesta se afla.

In acelasi timp, traseele folosite la proba practica vor fi stabilite de catre politia rutiera in asa fel incat sa permita examinatorului aprecierea deprinderilor si aptitudinilor necesare conducerii in siguranta a unui autovehicul.

Timpul afectat probei practice trebuie sã fie de minim 25 de minute pentru categoriile B, BE si subcategoria B1 si de minim 45 de minute pentru celelalte categorii si subcategorii, iar distanta parcursa trebuie sa fie suficienta pentru ca examinatorul sa poata aprecia aptitudinile si comportamentul candidatilor.
Candidatul care cumuleaza cel mult 20 de puncte penalizare este declarat „Admis” la proba practica.

Categorii:PRACTIC

PUBLIC- PRIVAT, LEGĂTURI PRIN CONTRACTE. PROCEDURI, VALORI, SELECŢIA, NORME DE APLICARE.

20 decembrie 2010 Lasă un comentariu

DESPRE CONTRACTELE PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 833 din data de 13 decembrie  2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 1239/2010 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, precum si pentru aprobarea unor masuri privind reorganizarea Unitatii centrale pentru coordonarea parteneriatului public-privat din cadrul Ministerului Finantelor Public.

Ordinul aproba Normele metodologice de aplicare a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010.

Normele definesc  parteneriatul public-privat ca un mecanism de asociere a 2 parteneri, autoritatea publica si investitorul privat, in vederea realizarii, prin proiectul de parteneriat public-privat, a unui bun public sau a unui serviciu public.

Parteneriatul public-privat se realizeaza in mod obligatoriu prin intermediul unui subiect de drept distinct, respectiv, compania de proiect.

Tipurile de lucrari publice ce pot face obiectul contractului de parteneriat public-privat sunt:
– lucrari publice de interes local – initiate de catre consiliile comunale, orasenesti, municipale si consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau asociatiile de dezvoltare intercomunitara;
– lucrari publice de interes judetean – initiate de catre consiliile judetene;
– lucrari publice de interes national – initiate de catre Guvernul Romaniei, ministere si alti partenerii publici, asttfelcum sunt definiti de legea nr. 178/2010.

Parteneriatul public-privat se poate realiza prin diverse tipuri de contracte, dupa cum urmeaza:
– proiectare-constructie-operare-transfer (PCOT);
– constructie-operare-dezvoltare-transfer (CODT);
– constructie-operare-transfer (COT);
– dezvoltare-intretinere-operare-transfer (DIOT);
– reabilitare-operare-transfer (ROT).

Normele cuprind precizari detaliate referitoare la:
– atributiile principale ale partenerilor publici in cadrul unui proiect de parteneriat public-privat;
– tipurile de contracte de parteneriat-public privat;
– forma si continutul studiilor de prefezabilitate si fundamentare;
– forma si continutul documentului atasat si a anuntului de intentie;
– comisiile de evaluare a scrisorilor de intentie si de negociere a ofertelor finale a investitorilor privati interesati;
– modul de calcul a costurilor de proiect si a costului comparativ de referinta;
– forma si continutul acordului de proiect;
– criteriile de stabilire a duratei de derulare a contractului de parteneriat public-privat;
– modalitatea de organizare si functionare a companiei de proiect;
– forma si continutul contractului de proiect de parteneriat public-privat.

Partenerul public este obligat sa publice in Sistemul electronic de achizitii publice (SEAP) si, in cazul in care valoarea proiectului depaseste 5 milioane euro, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene anuntul de intentie a unui proiect de parteneriat public-privat, iar SEAP pune la dispozitia partenerului public, prin asigurarea unui nou flux de informatii specializat, suportul tehnic necesar asigurarii transparentei procedurii complete de stabilire a partenerului privat, incluzand anuntul de intentie, etapa de selectie, etapa de negociere si atribuirea contractului de parteneriat public-privat.

In anexe sunt prezentate:
– lista documentatiei principale care sta la baza proiectului de
parteneriat public-privat si competentele de aprobare a acesteia;
– matricea de repartitie a riscurilor de proiect;
– modelul acordului de proiect cadru.

Categorii:PRACTIC

DREPTURILE ANGAJATULUI ÎNTRE CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ ŞI CONTRACTUL COLECTIV, UN PUNCT DE VEDERE PERTINENT

20 decembrie 2010 Lasă un comentariu

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ – CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ, DREPTURILE ANGAJATULUI

Procurorul General al României, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României cu recurs în interesul legii ca urmare a faptului că în practica instanţelor naţionale s-a contatat că nu există un punct de vedere unitar în ceea ce priveşte examinarea în temeiul dispoziţiilor art. 38 şi art. 238 din Codul muncii, ale art. 8 şi art. 24 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, a compatibilităţii clauzelor din contractele individuale de muncă sau din contractele colective de muncă încheiate la nivel de unitate cu cele conţinute în dispoziţiile legale şi/sau în contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

Orientările jurisprudenţei:

1. Unele instanţe de judecată, învestite cu acţiuni având ca obiect obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale decurgând din lege şi/sau din contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional (de ex: drepturi de diurnă pentru delegarea/detaşarea în străinătate a angajaţilor unei societăţi comerciale, plata salariului minim brut negociat la nivel naţional) au acordat prioritate principiului negocierii contractului individual de muncă ori a contractului de muncă încheiat la nivel de unitate, fără a examina compatibilitatea clauzelor acestor contracte cu cele cuprinse în lege sau în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional.

2. Alte instanţe, dimpotrivă, fiind sesizate cu acţiuni similare, au analizat compatibilitatea clauzelor contractului individual de muncă sau ale contractului colectiv de muncă la nivel de unitate cu dispoziţiile legale în materie şi cu prevederile contractelor colective de muncă încheiate la nivel superior, şi pe cale de consecinţă, prin aplicarea dispoziţiilor art. 238 alin. (1) din Codul muncii, potrivit cărora, contractele colective de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior, iar prin contractele individuale de muncă nu se pot negocia în favoarea salariatului decât drepturi superioare sau cel mult egale cu cele prevăzute în lege sau prin contractul colectiv de muncă de la nivel superior, s-a dat eficienţă directă clauzelor mai favorabile angajatului.

Opinia Procurorului General este în sensul că aceste din urmă instanţe au interpretat şi aplicat corect legea.

Categorii:PRACTIC
%d blogeri au apreciat asta: