Arhiva

Archive for 10 decembrie 2010

CARTEA CĂRŢILOR

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

Categorii:GÂND

SEMINARUL, UN POEM DE TOAMNĂ

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

PRIMIM DE LA Eugen EVU

 Seminarul

 E bigamie să doreşti şi să nu rodeşti.

Doamne câtă splendoare, dar nu pentru orbi !

În satul smulgerii mele, mierla îndoliase un curcubeu.

Durerea estetizează pentru că îi suntem gemeni.

Popor al meu nu mai ai  loc pentru sfinţii închisorilor.

Ecoul umbrei mele aude cum suspină Dumnezeu.

Goliciunea nu e perversă, hainele da .

Soarele e acolo şi noaptea.

Stelele nu le vezi din cauza luminii.

În micul ecran e groapa metafizicii.

Preacurvia nu e trupului, ci a duhului coborât: a înălţa.

Sunt bătrân, nu mai sunt gelos pe îngerul căzut.

La originea zborului, au fost smulgerea şi saltul.

Limba clopotului e captivă ca golul lui.

Nu de legea lustraţiei avem nevoie, ci de legea frustraţiei.

Omul are obsesia orfaniei la proporţii cosmice.

Venerând un Tată Ceresc, de fapt acuzăm un incest planetar?

Omul este extraterestru: Creatorul nu e pământean…

Nu eşti rob, deci nu fii robot.

Otice târâş înfricoşat, este o insultă a Creatorului.

Din cugetul tău se plăsmuie visul şi ţi se dăruie.

Artele, ca şi religiile, sunt de genul feminin.

Omul uitat în lume este înger sălbăticit.

Partea ta de noapte cheamă sfericitatea textului.

Trăim inversând timpul…Murim zilnic, asta facem.

Din sângele meu strigă sevele primordiale.

Cine ştie să sfideze urâtul, are încă zeu intact în el.

Pe cât mori, pe atât te reumpli de viaţă.

În orgasm, îţi aud electronii cum sar de pe orbitele stinse.

Toate poemele de azi sunt orgasme sub – cuantice.

Oricum murim: să murim melodios.

Un infern pierdut nu e paradisul căutat.

În sus şi în jos se perindau ţipenii. Le dădeam cu milă bineţe.

Veriga lipsă nu este îngerul, ci femeia.

Pe luciul apei, se tânguie delirul abisului.

Vei auzi prin cetate că aş fi murit. Să nu-i crezi.

Prin aceea că timpul-spaţiul sunt circulare, tot ce a fost va fi.

Adevărul nu trebuie muşcat, ci gustat.

Seminţele rodiei se numără cu limba…

În seminţe e hermeneutica divinului.

În fiece sâmbure, rabdă arborele vieţii.

Prea multe cimitire pentru o unică moarte.

Prima scriere a fost urma păsării pe omăt…deodată pierind.

Acolo unde vârful flăcării intră în cer, iese un suflet.

Totul este ceea ce semnifică.

Nimic nu este decât gândit.

Inteligenţa ta e umbra luminii.

Metafora e logos străpuns.

Orice contact este un viol.

Inocenţa este prudenţa morţii.

Cele mai multe înjurături sunt de mamă:

     o reminiscenţă de război?…

Fiinţa face obsesii, care nasc zei ambigui…

Zeilor canibali le e plăcută osânza.

Celor psihedelici, narcozele şi orgasmul.

Gene- erogene, endocrinologie a crinilor …

Când nu voi mai fi, voi fi.

La început a fost muşcătura, apoi a sublimat în sărut…

Categorii:POEMUL Etichete:

AMINTIRI CU NICHITA, DE LA EUGEN EVU. ”Boala profesională a scriitorului, este alienarea”. Asta a afirmat poetul Nichita Stănescu, comesean şi al meu de o seară la terasa Uniunii Scriitorilor din vila Sadoveanu…”

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

PRIMIM DE LA EUGEN EVU:                                            

Amintiri nevoalate cu Nichita *

 

     „”Boala profesională a scriitorului,  este alienarea”. Asta a afirmat poetul Nichita Stănescu, comesean şi al meu de o seară la terasa Uniunii Scriitorilor din vila Sadoveanu…. Eram mirat, ca şi Mircea Micu, ( el mai puţin) – de spusele idolului, căci idol era; viu, măgulit de atingeri şi pupăcios, împătimit, conştient sau  doar  cu slăbiciune  firească, de ceea ce i se întâmplă. Îl zeificau!

    „  Dragule ardelean, Evu, pe slovenă, traducem „ al Evei”.. nimeni nu e român pe-aici”…”Io scriu ca să  mă suport, să nu ajung ca Labiş….Cât a trăit Labiş, eu nu am publicat în România, mă publică sârbii.”…Am avut şi o scurtă dispută, el susţinea că balada Mioriţa este din era protodacică, iar eu am observat că unul dintre „ verii primari” era numit „ ungurean” , deci porecla din Regat sau Moldova pentru ardelenii din Omperiul Austro- Ungar…S-a enervat….Şi i-am mai spus că balada circulă la noi în varianta în care cel ucis pentru bogăţia turmelor, era „ ungureanul”….Credibil, deoarece păstoritul cel mai perfrrmant a fost mereu cel montan… Şi l-am acuzat pe ţiganul poet curtezan Alexandri ( corect a Licsandrei, nu?, pe moldovineşte! ) – că a „ prelucrat” cultizând balada, ceea ce era un furt impardonabil… Alecsandri l-a demonizat, ori poate că funcţie de unde circulau variantele Mioriţei, originea celui demonizat era a celui  „ de dincolo”… Mioriţa era astfel o parabolă…reglabilă, a resentimentelor şi vrajbei – iar  fratricidul nu altceva decât  o variantă laicizată a mitului biblic Cain şi Abel…Asta cred şi acum. Că ab origine, mitul o fi fost o Daină, ulterior coruptă, mai ales după secolele slavizării prin substituire…este posibil, deşi Nichita nu a continuat polemica: mă privea doar, albastru şi subacvatic, perplex.

     A cerut încă un pahar, iar Micu m-a înghiontit cu genunchiul, „ lasă-l, Eugene”…

Categorii:GÂND

ESTE SCRIS, PUTEREA CUVÂNTULUI ÎN CARTEA FAPTELE APOSTOLILOR, UN GÂND DE DUMINICA.

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

FAPTELE APOSTOLILOR, NOUL TESTAMENT

(Act 1:20)  În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: „Locuinţa lui să rămînă pustie, şi nimeni să nu locuiască în ea!” Şi: „Slujba lui s’o ia altul!”

(Act 7:42)  Atunci Dumnezeu S’a întors dela ei, şi i-a dat să se închine oştirii cerului, după cum este scris în cartea proorocilor: „Mi-aţi adus voi vite junghiate şi jertfe timp de patruzeci de ani în pustie, casă a lui Israel?..

(Act 9:2)  şi i-a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea credinţei, atît bărbaţi cît şi femei, să-i aducă legaţi la Ierusalim.

(Act 13:29)  Şi, dupăce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos depe lemn, şi L-au pus într’un mormînt.

(Act 13:33)  Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea: „Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.”

(Act 15:15)  Şi cu faptul acesta se potrivesc cuvintele proorocilor, după cum este scris:

(Act 15:23)  Şi au scris astfel prin ei: „Apostolii, presbiterii (Sau: bătrîni.) şi fraţii: către fraţii dintre Neamuri, cari sînt în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, plecăciune!

(Act 17:23)  Căci, pe cînd străbăteam cetatea voastră şi mă uitam de aproape la lucrurile la cari vă închinaţi voi, am descoperit chiar şi un altar, pe care este scris: „Unui Dumnezeu necunoscut!” Ei bine, ceeace voi cinstiţi, fără să cunoaşteţi, aceea vă vestesc eu.

(Act 18:27)  Fiindcă el voia să treacă în Ahaia, fraţii l-au îmbărbătat să se ducă, şi au scris ucenicilor să-l primească bine. Cînd a ajuns, a ajutat mult, prin harul lui Dumnezeu, pe ceice crezuseră;

(Act 21:25)  Cu privire la Neamurile, cari au crezut, noi am hotărît şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sînge, de dobitoace zugrumate şi de curvie.”

(Act 22:5)  Marele preot şi tot soborul bătrînilor îmi sînt martori. Am luat chiar şi scrisori dela ei către fraţii din Damasc, unde m’am dus să aduc legaţi la Ierusalim pe ceice se aflau acolo, ca să fie pedepsiţi.

(Act 23:5)  Şi Pavel a zis: „N’am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: „Pe mai marele norodului tău să nu-l grăieşti de rău.”

(Act 23:25)  Lui Felix i-a scris o scrisoare cu următorul cuprins:

(Act 23:33)  Ajunşi în Cezarea, călăreţii au dat scrisoarea în mîna dregătorului, şi au adus pe Pavel înaintea lui.

(Act 23:34)  Dregătorul, dupăce a citit scrisoarea, a întrebat din ce ţinut este Pavel. Cînd a aflat că este din Cilicia,

(Act 24:14)  Îţi mărturisesc că slujesc Dumnezeului părinţilor mei după Calea, pe care ei o numesc partidă; eu cred tot ce este scris în Lege şi în Prooroci,

(Act 25:26)  Eu n’am nimic temeinic de scris domnului meu cu privire la el; de aceea l-am adus înaintea voastră, şi mai ales înaintea ta, împărate Agripa, ca, după ce se va face cercetarea, să am ce scrie.

(Act 28:21)  Ei i-au răspuns: „Noi n’am primit din Iudea nici o scrisoare cu privire la tine, şi n’a venit aici nici un frate, care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine.

BIBLIA (FRAGMENT)

Categorii:GÂND

POEMELE BĂTRÂNULUI (27) DE EUGEN DORCESCU

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

PRIMIM:

POEMELE BĂTRÂNULUI DE EUGEN DORCESCU

(FRAGMENT)

  

POEMUL 27

Bătrânul a

dormit după-amiază, vreun ceas,

era obosit, străbătuse oraşul pe diagonală,

termometrele stradale, plasate din

loc în loc, arătau 22 grade Celsius,

când a sosit acasă, răcoarea

şi liniştea apartamentului i-au

dat un simţământ copleşitor de

intimitate şi certitudine,

s-a întins pe pat, somnul

a venit către el din toate direcţiile,

l-a cuprins, l-a învins, l-a

supus, l-a transferat într-o

lume infinit mai bună,

fără cauze, fără efecte, fără

succesiuni, fără concomitenţe,

într-o lume plasată la

distanţă egală între

viaţă şi moarte,

într-o lume

la capătul căreia îl

aştepta

personajul cel mai ambiguu, cel mai ermetic,

cel mai detestat dintre toate:

el însuşi.

 EUGEN DORCESCU

Categorii:literature

CARTEA DUPĂ NICOLAE BĂCIUŢ, OPERA ŞI TIMPUL, DE LA MUZEUL DE IARNĂ LA MIREASA CUVÂNTULUI, GEOGRAFIA METAFOREI LA CEASUL CU FLORI

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

OPERELE SCRIITORULUI NICOLAE BĂCIUŢ, DE LA MUZEUL DE IARNĂ LA MIREASA CUVÂNTULUI

  • Muzeul de iarnă, versuri, Ed. Dacia, 1986
  • Memoria zăpezii, versuri, Ed. Cartea Românească, 1989
  • Jocuri încrucişate, versuri pentru copii, Casa de editură Alpha, 1990
  • Nostalgii interzise, versuri, Ed. Columna, 1991
  • America, partea nevăzută a lunii, jurnal, Ed. Tipomur, 1994
  • Între lumi. Convorbiri cu N. Steinhardt, Ed. Tipomur, 1994, ediţia a II-a, Editura Dacia, 2001, Ediţia a III-a 2004, Ediţia a IV-a 2009, Editura Nico
  • Anotimpul probabil, interviuri, Ed. Tipomur, 1995
  • Casa cu idoli, versuri, Ed. Ambasador, 1996
  • A doua Americă, jurnal, Ed. Tipomur, 1996
  • Curs şi recurs, interviuri, Ed. Tipomur 1997
  • Şi aşa mai departe…, publicistică, Ed. Arhipelag, 1997
  • Oglinzi paralele, interviuri, Ed. Ambasador, 1998
  • Lina lumina, versuri pentru copii, Ed. Tipomur, 1999, ediţia a

doua 2007, Editura Nico.

  • Babel după Babel, interviuri, Ed. Tipomur, 2000
  • Aproape departe, interviuri, Ed. Tipomur, 2001
  • Poduri de umbră, versuri, ediţie bilingvă română-maghiară, Ed.

Tipomur, 2001

  • Manualul de ceară, versuri, Editura Academos, 2001
  • Solstiţiu la Echinox, poeme, Ed. Tipomur, 2002
  • Zona interzisă, interviuri, Ed. Tipomur, 2003
  • Alb pe alb, poeme, Ed. Tipomur, 2003
  • Muntele Athos din Muntele Athos, Editura Tipomur, 2004
  • De la San Francisco la Muntele Athos, Editura Reîntregirea, 2004
  • O istorie a literaturii române contemporane în interviuri, vol.I, II, Editura Reîntregirea, 2005
  • Valori mureşene de patrimoniu, documentar, Editura Tipomur 2005
  • Muntele Athos – Meteora, via Bizanţ, Editura Tipomur, 2006, Ediţia a II-a, revăzută, Editura Dacia, 2006
  • Trecut provizoriu, publicistică, Editura Tipomur, 2006
  • Sacru şi profan în Ţara Sfântă, Editura NICO, 2006, ediţia a II-a, Editura Dacia, 2006.
  • Credinţă şi ortodoxie, Editura Tipomur, 2006
  • Nichita Stănescu, Cu colţul inimii, Editura NICO, 2006
  • Anotimpul din colivie/ Le saison dans la cage, ediţie bilingvă, română – franceză (versiunea franceză şi selecţia de Mircea Bătrânu), Editura NICO, 2006
  • Literatura exilului, exilul literaturii, Editura NICO, 2006
  • Nicu Caranica – Dincolo de noapte, Editura NICO, 2006
  • Mihai Sin – Ierarhiile liniştii, Editura NICO, 2006
  • Dincoace de Capitală, dincolo de provincie, Editura NICO, 2006
  • Mănăstirea Lăpuşna, Biserica „Sf. Nicolae”, album, Editura Nico, 2006.
  • • În colaborare cu Gheorghe Şincan, Monumente de Arhitectură Bisericească, Catedrala Mare Târgu-Mureş, album, Editura NICO, 2006,
  • Monumente de arhitectură Bisericească, Biserica de lemn „Sf. Arhanghel Mihail”Târgu-Mureş, Editura NICO, 2006
  • Monumente de arhitectură Bisericească, Biserica de piatră „Înălţarea Domnului”,Târgu-Mureş, Editura NICO, 2006
  • • Cu Dumitru şi Gabriel Fărcaş, Monumente de Arhitectură Bisericească, Biserica din Deda, Centenar, album, Editura NICO, 2006.
  • Umbra apei, repere critice, Editura NICO, 2007
  • Arheologia clipei, jurnal, Editura Nico, 2007
  • Caragiale după Caragiale. O scrisoare pierdută, Editura NICO, 2007
  • Ferestre fără zid, publicistică, Editura Nico, 2007,
  • Maşina de citit, critică literară Editura Nico, 2007.
  • Singurând, poeme,Editura Nico, 2007
  • Ziduri fără ferestre, publicistică, Editura Nico, 2007
  • Cartea inimii, Editura Nico, 2007
  • • A editat volumul „Simpozionul Monumentele bisericeşti – mărturie de credinţă şi artă”, Editura Nico, 2007.
  • America, the Unseen Side Of the Moon, Jurnal, Editura Nico, 2007
  • • Cu Emil Mariaşiu, volumul „Centenarul bisericii ortodoxe Chintelnic. (1907 – 2007), Editura Nico, 2007
  • În aşteptarea melcului, publicistică, Editura Nico, 2008
  • Email&email, Editura Nico, 2008 (corespondenţă cu Mioara Kozak).
  • Ion Vlasiu – Dincoace de spaţiu şi timp, Editura Nico, 2008
  • Să nu uit, antologie, antologie română, greacă, italiană, spaniolă, engleză, poeme, Editura Nico, 2008
  • • La răsărit de apus, publicistică, Editura Nico, 2009
  • • Cu Gh.N. Şincan, „Biserica de lemn Sf. Arhangheli” Culpiu,album, Editura Nico, 2009
  • • Cu Răzvan Ducan, Sever Suciu – Pomul vieţii, antologie, album, Editura Nico, 2009
  • Linia de orizont, dialoguri literare, Editura Nico, 2009
  • Înapoi, la viitor!, publicistică, Editura Nico, 2010
  • Repere culturale mureşene 2010, Editura Nico, 2010
  • Împachetări – Dialoguri cu Suzana Fântânariu, Editura Nico, 2010
  • Radiografia umbrei, Editura Nico, 2010
  • Biserica din Cuştelnic, Editura Nico, 2010
  • Vamă pe valoarea adăugată, Editura Nico, 2010
  • Ceasul de flori, antologie de poezie târgumureşeană, Editura Tipomur, 2001
  • Îmblânzitorul de timp, antologie de poezie mureşeană, Editura Tipomur, 2003
  • • A fost inclus în antologiiiole:
  • Spaţii posibile, Bistriţa, 1979
  • • Biblioteca Opinia, Iaşi, 1981
  • Caietul debutanţilor, 1980-1981, Editura Albatros, 1983
  • Alpha ‘84, Editura Dacia, 1984
  • Cântecul patriei, Editura Albatros, 1996
  • Un sfert de veac de poezie la Sighetu Marmaţiei, Fundaţia Luceafărul, 1998
  • Eminescu pururi tânăr, Editura Litera, 1998
  • Patruzeci de poeţi bistriţeni, Editura Aletheia, Bistriţa, 2001
  • Ceasul de flori, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2001
  • Cenaclul literar George Coşbuc – 30, Editura Aletheia, Bistriţa, 2001
  • Îmblânzitorul de timp, Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 2003
  • Antologia poeţilor ardeleni contemporani, de Eugeniu Nistor şi Iulian Boldea, Editura Ardealul, 2003, Poeţii revistei Echinox, Antologie (1968-2003), vol. I, de Ion Pop, Editura Dacia 2004.
  • Antologia poetilor tineri. 1978-1982, realizată de regretatul Laurentiu Ulici, apărută postum, în 2005, la Editura Muzeul Literaturii Române).
  • • Inclus în volumul Artur Silvestri, „Mărturisirea de credinţă literară”, 2006
  • Un copac de sunete, antologie bilingvă română – maghiară, Editurile Charmides şi Eikon, 2006
  • Voices of contemporary Romanian poets”, Antologie de poezie românească, ediţie bilingvă română – engleză, de Dan Brudaşcu,Editura Sedan, 2007,
  • • I-a fost editat CD-ul “Muntele Athos din Muntele Athos”, realizat de Margareta Puşcaş, la Radio Târgu-Mureş, 2005.
  • • I-a fost editat volumul Pleoapa lui Homer, 50 de poeme în lectura autorului, în colecţia “Cartea radio de poezie”, Societatea Română de Radiodifuziune şi Studioul Regional de Radio Târgu-Mureş, redactor Valentin Marica.
  • • A fost editată lucrarea Codruţa Băciuţ, Ludoteca, Teste de aplicaţie de limba şi literatura română pe texte din opera scriitorului Nicolae Băciuţ, Editura Nico, 2007
  • Un copac de sunete, L’arbre a sons, antologie bilingvă română – franceză, volum şi CD, 2007
  • Mireasa cuvântului, antologie în albaneză de Baki Ymeri, Bucureşti 2009
Categorii:literature

LIVIU REBREANU ŞI BANII

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

LIVIU REBREANU SI MONEDA DE 10 LEI.

Banca Naţională a României pune vineri în circulaţie, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea scriitorului Liviu Rebreanu.

Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint este de 250 de lei, iar tirajul de 1.000 bucăţi. Punerea în circulaţie se realizează prin sucursalele BCR din Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş.

Aversul prezintă, suprapusă peste un cerc, o compoziţie grafică care sugerează romanul ‘Ion’ al scriitorului Liviu Rebreanu; deasupra, inscripţia în arc de cerc ‘ROMANIA’, stema României, valoarea nominală a monedei ’10 LEI’ şi anul de emisiune ‘2010’.

Reversul prezintă portretul lui Liviu Rebreanu, suprapus peste un cerc; în stânga, perioada în care a trăit scriitorul ‘1885’ – ‘1944’ şi inscripţia în arc de cerc ‘LIVIU REBREANU’; în dreapta, jos, semnătura acestuia.

Moneda cu o valoare nominală de 10 lei are o formă rotundă, diametrul de 37 milimetri, marginea zimţată şi greutatea de 31,103 grame.

Categorii:PRESA

DESPRE ÎNSCRIERILE ÎN CARTEA FUNCIARĂ LA FINALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU. DREPTURI, CONTESTAŢII, SITUAŢIA JURIDICĂ.

10 decembrie 2010 Lasă un comentariu

ÎNSCRIERILE ÎN CARTEA FUNCIARĂ DUPĂ FINALIZAREA LUCRĂRILOR DE CADASTRU

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 823 din data de 9 decembrie  2010 a fost publicat Ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 844/2010 pentru aprobarea Regulamentului privind inscrierea din oficiu in cartea funciara dupa finalizarea lucrarilor de cadastru.

  • Conform  Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inscrierea in cartea funciara se face din oficiu, dupa finalizarea lucrarilor de cadastru.
  • Documentele tehnice pentru fiecare sector cadastral se afiseaza, prin grija oficiului de cadastru si publicitate imobiliara, la primaria unitatii administrativ-teritoriale in cauza. In termen de 30 de zile de la afisare, titularii sarcinilor inscrise in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni urmeaza a solicita reinnoirea inscrierii acestor sarcini in cartile funciare, prin formularea de contestatii care au ca obiect rectificarea registrului cadastral.
  • Cartile funciare noi se deschid in format electronic si au la baza informatiile din registrul cadastral al imobilelor, care sunt preluate inclusiv din vechile carti funciare, cartile funciare deschise in perioada in care s-au desfasurat aceste lucrari si registrele de transcriptiuni si inscriptiuni, acolo unde acestea exista.
  • Toate contestatiile privitoare la acelasi imobil se solutioneaza printr-o singura incheiere de carte funciara, cu respectarea termenului prevazut de lege de la inregistrarea primei contestatii.
  • Dupa finalizarea perioadei de solutionare a contestatiilor, inscrierea in cartea funciara se dispune prin incheiere, in baza:
    – registrului cadastral al imobilelor si a actelor juridice cuprinse in acesta;
    – planului cadastral receptionat.
  • Imobilele ai caror proprietari/posesori nu au fost identificati se inscriu in cartile funciare cu mentiunea “proprietar neidentificat” si in ceste carti funciare nu se pot efectua inscrieri pana la intabularea dreptului de proprietate, in conditiile prevazute de Legea nr. 7/1996.
  • Daca se constata diferente intre suprafetele inscrise in actele de proprietate sau evidentele de publicitate imobiliara si situatia reala rezultata din masuratorile executate ca urmare a lucrarilor privind introducerea lucrarilor de cadastru, se au in vedere suprafetele care corespund situatiei reale, dovedite prin aceste lucrari.
  • Cartile funciare noi se intocmesc in conformitate cu informatiile registrului cadastral al proprietarilor, definitivat in urma solutionarii contestatiilor.
  • Fiecare imobil se inscrie in cate o carte funciara.
  • Biroul teritorial emite pentru fiecare imobil o incheiere de carte funciara si un extras de carte funciara pentru informare, avand anexat un extras din planul cadastral. Acestea se comunica persoanelor interesate, potrivit mentiunilor din cartea funciara cu privire la imobilul in cauza.
  • Actul normativ mai aduce precizari cu privire la informatiile care se inscriu in cartile funciare electronice, precum si cuprinsul incheierii de carte funciara.
  • In urma finalizarii lucrarilor de cadastru, planul cadastral este unicul suport grafic valabil in vederea inscrierilor in cartea funciara.
  • Registrele de transcriptiuni si inscriptiuni, cartile funciare deschise la cerere, precum si orice alte evidente de cadastru si publicitate imobiliara se inlocuiesc, pentru sectoarele cadastrale in care se deschid carti funciare din oficiu, cu planul cadastral si noile carti funciare.
  • Identificarea si numerotarea imobilelor cuprinse in actele de proprietate, evidentele de publicitate imobiliara si planurile anterioare realizarii cadastrului si deschiderii noilor carti funciare isi pierd valabilitatea.
Categorii:PRACTIC

PRACTIC: MOTIVELE PENTRU CARE RECALCULAREA PENSIEI DE SERVICIU ESTE NELEGALĂ. UN PUNCT DE VEDERE AL INSTANŢEI DE JUDECATĂ.

10 decembrie 2010 2 comentarii

NELEGALITATEA RECALCULĂRII PENSIEI DE SERVICIU, MOTIVELE

3.2. Referitor la incalcarea dreptului de proprietate

Prin Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului s-a prevazut ca „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauze de utilitate publica si in conditii prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international”.

In alineatul 2 al aceleiasi dispozitii se arata ca „Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau amenzilor”.

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca notiunea de “bun” inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel incat dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privata (Cauza Büchen contra Cehiei din 2002).

Asa fiind tribunalul apreciaza ca reclamanta isi legitimeaza interesul sau prin invocarea unei valori patrimoniale avand semnificatia unui drept castigat, recunoscut si executat de stat in temeiul unei legi speciale, respectiv Legea 567/2004, suficient de clara si previzibila la data pensionarii si care i-a permis sa-si planifice actiunile atat pe termen lung cat si pe termen scurt pentru sine si familia sa precum si o anumita maniera de gestionare a bunurilor sale prezente si viitoare.

Este firesc a recunoaste oricarei persoane o asemenea prerogativa iar orice interventie intempestiva a legiuitorului are, de cele mai multe ori, asa cum este si situatia de fata, ca efect afectarea substantei dreptului in partea sa cea mai importanta.

Reclamanta a avut prin urmare, la data intrarii in vigoare a Legii 118/2010, un bun actual in acceptiunea Conventiei, ce i-a fost inlaturat printr-o ingerinta din partea statului.

Insa dreptul ocrotit de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu este in orice caz un drept absolut, acesta insemnand ca el comporta limitari de catre stat, care, are sub acest aspect o larga marja de apreciere.

Pentru a verifica daca desfiintarea pensiei de serviciu de care beneficia reclamantul corespunde limitarilor prevazute de Conventie, judecatorul cauzei are in vedere urmatoarele aspecte :

a) ingerinta sa fie prevazuta de lege, conditia satisfacuta in cauza intrucat desfiintarea pensiei de serviciu s-a realizat printr-un act normativ de forta legii, lege rezultata ca urmare a asumarii raspunderii de catre Guvern in fata Parlamentului.

Insa legea trebuie sa fie suficient de clara si previzibila.

Previzibilitatea poate avea insa si un sens mai extins, privind nu doar calitatea legii in vigoare, ci si posibilitatea de a modifica legile pentru viitor.

Persoanele au astfel un drept la continuitatea actiunii statale.

Acest drept presupune ca statul nu poate incalca increderea legitima a persoanelor in continuitatea actiunii sale.

Reclamanta s-a pensionat in anul 2005, moment in care nu s-a pus problema schimbarii legii.

Totusi, cea mai mare problema nu este neaparat schimbarea legii in sine, ci a reglementarilor prin care se diminueaza exagerat de mult veniturile din pensie, caci nu se poate admite ca scaderea acestora cu 63 %  nu este una de substanta, esentiala si imprevizibila in anul 2010.

b) sa existe un scop legitim pentru luarea masurii de a desfiinta pensia de serviciu ori sub acest aspect Guvernul a aratat in expunerea de motive a Legii 119/2010 ca „se impune adoptarea unor masuri cu caracter exceptional, prin care sa se continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare si in anul 2010” datorita evolutiei crizei economice in anul 2009 si extinderea acesteia in cursul anului 2010 precum si acordurile de imprumut cu organismele financiare internationale.

Faptul ca documentele adresate creditorilor internationali contin promisiunea guvernului de a adopta prevederile legale in discutie nu inseamna ca acei creditori au stabilit unilateral aceste conditii, ei limitandu-se la a indica obiectivele ce urmeaza a fi atinse (ex. reducerea cheltuielilor bugetare), insa alegerea celor mai adecvate masuri ramane la discretia Statului.

Or, daca masurile de recalculare a pensiilor de serviciu ale anumitor categorii de fosti angajati din sectorul bugetar in sensul diminuarii acestora sunt calificate ca avand natura juridica a unor masuri cu caracter exceptional, atunci este cu totul evident ca Legea 119/2010 nu s-ar putea intemeia pe art. 53 din Constitutia revizuita deoarece lipseste una din cele doua caracteristici esentiale, care ar permite evocarea sa, si anume caracterul temporar, limitat in timp, efectul recalcularii pensiilor fiind unul definitiv si nu temporar.

Scopul urmarit a fost acela al diminuarii cheltuielilor bugetare si nu in ultimul rand si realizarea unei „dreptati sociale”, respectiv instituirea unui regim de pensii avand la baza principiul contributivitatii.

c) sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul avut in vedere pentru utilizarea lui.

Aceasta cerinta nu a fost respectata de stat deoarece Guvernul a procedat la diminuarea intempestiva a pensiei de serviciu a R cu 63 %.

Chiar daca se poate admite ca art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului garanteaza pensia celor care nu au varsat contributii la o institutie de asigurari sociale direct proportional cu cuantumul drepturilor de pensie ulterioare, aceasta nu are ca semnificatie juridica instituirea unui drept la o anumita suma determinata (Comisia EDH, 4 martie 1985, X c. Suedia).

Pe de alta parte, masura nu trebuie sa atinga insasi substanta dreptului.

In speta de fata, micsorarea cu 63 % a cuantumului pensiei are fara doar si poate o asemenea semnificatie, contrar celor lapidar enuntate de Curtea Constitutionala care a constata ca ar fi vorba numai de o limitare a dreptului si nu de o pierdere a dreptului in substanta sa.

Insa, dupa cum a constata Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sporrong et Lonnroth c. Suede, limitarile aduse dreptului de proprietate de catre autoritatile statale au facut ca acesta sa devina „precar” cu consecinte asupra valori bunurilor ce formeaza obiectul acelui drept.

Altfel spus, chiar daca Conventia nu garanteaza un anumit cuantum al pensie, daca acest cuantum este micsorat semnificativ de autoritatile statului, bunaoara prin masuri legislative, atunci se aduce atingere insasi substantei dreptului aceasta.

Astfel, in cauza Muller versus Austria, s-a decis in sensul ca „o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si chiar a insusi dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurari la batranete”.

Curtea a decis ca, si daca Statul reduce temporar pensia in situatii de recesiune economica rapida, ramane totusi un corp de principii de la care acestuia ii este interzis sa deroge, si a considerat esential sa examineze daca dreptul la securitate sociala a fost atins in substanta sa – in cauza Kjartan Ásmundsson c. Iceland, Application no. 60669/00, 2005.

Judecatorul cauzei mai are in vedere un alt aspect care nu este de neglijat, respectiv imposibilitatea cotizarii la fonduri de pensii private sau facultative.

Astfel, prin Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat si a Legii 204/2006 privind pensiile facultative s-a oferit posibilitatea de a contribui la un fond privat de pensii tocmai pentru mari sansele de pastrare a veniturilor din salariu si dupa iesirea la pensie.

Dar in privinta reclamantei, chiar daca ar fi optat pentru un fond privat de pensii, tot nu ar fi realizat la acesta un stagiu de cotizare de natura sa-i asigure suplimentarea drepturilor de pensie.

Prin urmare nu se poate reprosa in nici un fel reclamantei ca ar fi avut o conduita excesiv de neglijenta in privinta administrarii patrimoniului si nici macar instituirea pilonului II de pensii nu ar fi fost de natura, chiar daca reclamanta ar fi recurs la aceasta modalitate, sa-i asigure un cuantum semnificativ majorat al drepturilor sale de pensie.

E greu de admis plasarea tuturor categoriilor profesionale sub semnul egalitatii, dupa ce acestea si-au incheiat perioada de serviciu, de vreme ce, unora dintre acestea, li s-a luat orice sansa de a-si suplimenta veniturile, avand de suportat incompatibilitati si interdictii totale, in vreme ce alte categorii profesionale au beneficiat de sansa suplimentarii veniturilor lor, neavand nici un fel de incompatibilitati si interdictii.

Tot asa, trebuie observat ca, principiul solidaritatii trebuie sa aiba ca semnificatie si imprejurarea ca, cel ce s-a folosit un timp indelungat de un angajat in conditiile mentionate in cele de mai sus este necesar sa recompenseze intr-un fel limitarile pe care i le-a adus drepturilor economice si sociale, nu neaparat printr-o pensie mai mare decat a salariatului activ, dar in orice caz, printr-o pensie al carei cuantum sa nu-l puna in dificultatea de a-si onora cel putin obligatiile financiare catre furnizorii de utilitati si creditori bancari, daca nu si hrana zilnica.

3.3. Referitor la interzicerea nediscriminarii

Potrivit art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de prezenta conventie trebuie sa fie asigurata fara nici o deosebire bazata in special pe sex, rasa, culoare… sau orice alta situatie.

Nu orice diferenta de tratament constituie discriminare.

Dreptul la nediscriminare protejeaza persoanele fizice aflate in situatii asemanatoare impotriva aplicarii unui tratament diferit.

In speta de fata  discriminarea se refera la imprejurarea ca beneficiari ai pensiei de serviciu au avut o rezolvare diferita a situatiei lor desi legiuitorul a pretins ca este identica, tocmai  prin desfiintarea pensiei de serviciu.

Legiuitorul a inteles ca, pe parcursul desfasurarii raporturilor juridice de munca, sa instituie in sarcina unorcategorii profesionale interdictii si incompatibilitati, in vreme ce pentru alte categorii profesionale acestea nu au fost prevazute.

Aceste persoane nu mai puteau avea un al doilea raport juridic de munca si nu puteau desfasura activitati economice, asa cum pot bunaoara medicii sau profesorii.

In momentul iesirii la pensie statul a inteles sa instituie in favoarea categoriilor de persoane in sarcina carora instituise incompatibilitati si interdictii,  acordarea unei pensiei de serviciu, al carei cuantum a fost diferit calculat, raportandu-se obligatoriu la ultimul sau ultimele salarii brute lunare.

Instituirea pensiei de serviciu a avut drept cauza imprejurarea ca persoanele respectiva avusesera in timpul serviciului incompatibilitati si interdictii severe, astfel ca au fost in imposibilitate ca, prin vointa si efortul lor propriu sa-si majoreze baza de calcul a drepturilor lor de pensie iar statul a dorit sa asigure acestora un trai decent si dupa iesirea la pensie.

Ceea ce s-a aflat la baza pensiei de serviciu a fost neaparat specificul raportului juridic de munca asa cum a fost aratat in cele de mai sus.

In privinta recalcularii pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, s-a instituit un regim diferit in sensul ca pentru acestia s-a prevazut un stagiu complet de cotizare, conform art. 4 alin. 2 din HG 735/2010 de numai 20 de ani, in vreme ce pentru restul categoriilor foste beneficiare de pensii de serviciu s-a prevazut conform art. 5 alin. 2 lit. a) din HG 737/2010 un stagiu complet de cotizare calculat in functie de data nasterii, astfel cum e prevazut in anexa 3 la Legea 19/2000.

Fara o justificare adecvata, s-a dat asadar o rezolvare diferita unei situatii identice, desi contributiile la asigurari sociale de stat platite, de exemplu, de grefieri, au fost de 10,5 % din salariul brut, in vreme ce potrivit Legilor 164/2001 si 179/2004, CAS platit de militari si politisti a fost de 5 % din solda bruta lunara.

Discriminarea se refera asadar la modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie pentru grefieri in raport de militari, politisti si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor si nu este un drept fundamental ci este aflat in stransa legatura cu dreptul de proprietate in situatia de fata.

Pe de o parte, trebuie avut in vedere ca procentul de contributie la fondul de pensii a fost mai mic in cazul militarilor si politistilor totusi cuantumul drepturilor de pensie nu tine cont nici de principiul si nici de stagiul de cotizare ce se ia in calcul.

Desi nu exista o dispozitie expresa care sa interzica micsorarea pensiilor mai mici de 3000 lei ale militarilor si politistilor, in realitate aceasta se va datora :

folosirii unui stagiu complet de cotizare diferit, cu mult mai redus in favoarea militarilor, carora li s-a pastrat stagiul complet reglementat anterior, fata de grefieri, care aveau anterior un stagiu complet de 25 de ani, insa acesta nu a mai fost pastrat in noua reglementare;

– ignorarea tocmai a principiului contributivitatii, respectiv a cotelor de contributie mai mici platite de militari si politisti ;

Desi Legea 119/2010 clameaza desfiintarea pensiilor de serviciu, in realitate instituie pentru militari, politisti si personalul din penitenciare, un mod de calcul diferit al drepturilor de pensie, a carui finalitate este mentinerea pensiei de serviciu, chiar daca acest lucru nu este recunoscut in mod explicit de catre legiuitor.

Or, definitia pe care a dat-o Curtea, discriminarii, in hotararea Abdulaziz, Cabales si Balkandali c Regatului Unit a fost aceea ca exista o discriminare in cazul in care „un individ sau grup se vede, fara o justificare adecvata, mai putin bine tratat decat altul”.

Cu alte cuvinte, Statul nu trebuie, in aceste interventii, sa comita discriminari, nici in drept nici in fapt, in exercitarea drepturilor enuntate de catre instrumentul european.

Orice incalcare trebuie deci sa fie analizata, din acest punct de vedere, ca un obstacol activ (si ilicit) in dreptul reclamantului la nediscriminare.

Astfel, in cauza Buchen contra Cehia (2002) Curtea a constatat violarea art. 14 din Conventie, tocmai printr-o diferenta nejustificata de tratament in plata pensiilor.

3.4. Referitor la dreptul de acces la justitie

Tribunalul a statuat anterior asupra incalcarilor despre care s-a facut vorbire, chiar daca prin decizia 871/2010 Curtea Constitutionala a decis ca dispozitiile Legii privind stabilirea unor masuri in domeniu pensiilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate, din urmatoarele considerente :

– Curtea Constitutionala nu face parte din puterea judecatoreasca in acceptiunea Legii 304/2004;

– Curtea Constitutionala nu poate fi calificata strict ca fiin un tribunal impartial si independent, datorita modalitatii de desemnare a judecatorilor.

Chiar daca s-a aratat ca un judecator constitutional provenit din randurile unui partid politic, va cauta sa rupa orice legatura cu acesta, in realitate, va exista mereu suspiciunea ca acesta va incearca sa multumeasca intr-un fel, pe cel care l-a propus.

Exigenta se refera in special la imprejurarea ca judecatorul trebuie sa ofere suficiente garantii, spre a exclude in persoana lui orice banuiala legitima.

In aceasta materie chiar si aparentele au un rol deosebit deoarece intr-o societate democratica tribunalele trebuie sa inspire justitiabililor deplina incredere, or, sub acest aspect, Curtea Constitutionala nu este la adapost de orice suspiciuni.

Astfel, in cauza Grieves c. Regatului Unit al Marii Britanii, s-a retinut: „Curtea reaminteste ca, pentru a stabili daca un tribunal poate fi considerat independent trebuie sa fie avut in vedere printre altele, modul de numire a membrilor sai si daca organismul prezinta o aparenta de independenta”.

Tot asa, este de neconceput a pretinde necompetenta judecatorilor de fond, invocandu-se art. 144 din Constitutia revizuita, in a statua asupra existentei unor incalcarii cu privire la drepturi ocrotite de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, judecatorul fondului fiind primul judecator al Conventiei.

Daca ar fi asa, ar inseamna ca, in realitate justitiabilii nu ar mai avea dreptul dreptul ca o instanta impartiala si independenta sa hotarasca asupra incalcarilor drepturilor si obligatiilor lor civile, pe considerentul ca aceasta s-a infaptuit deja de Curtea Constitutionala.

In concret, aceasta ar constitui pe buna dreptate o bariera in calea justitiabilului, care, astfel ar fi pus in situatia de a nu-si vedea substanta litigiului sau transata de catre jurisdictia competenta.

Pe de alta parte, este adevarat ca dreptul de acces la justitie nu este un drept absolut, statul avand o marja larga de apreciere in acest sens, insa acesta nu poate proceda la aplicarea unei restrictii atat de severe si nerezonabile in raport de scopul legitim al bunei administrari a justitiei, incat practic „sa scoata” din competenta instantelor de fond dreptul de a statua in fond asupra compatibilitatii legii interne cu pactele si conventiile internationale la care Romania este parte cu atat mai mult cu cat nici o dispozitie legala nu da aceasta competenta exclusiv in sarcina Curtii Constitutionale, excluzand celelalte tribunale.

Nu in ultimul rand, trebuie observat ca, in speta de fata, tribunalul s-a aplecat in mod special asupra altor considerente decat cele ce au fost analizate de Curtea Constitutionala in decizia anterior amintita.

Fata de considerentele pe larg expuse tribunalul va constata ca R. i s-au incalcat drepturi ocrotite de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si in temeiul art.  alin.

Potrivit art 11 din Constitutia Romaniei „(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte. (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”

De asemenea, in art. 20 din acelasi act normativ precizat anterior se prevede ca : „(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.  (2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

Conventia Europeana a Drepturilor Omului  a fost ratificata de Romania la 20.06.1994.

Prin urmare, in conformitate cu art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei, tribunalul va da eficienta dispozitiilor Conventiei si constatand incalcarea art. 1 din Protocolul 1 si art. 14 din din Conventie, va aprecia ca fondata cererea R in sensul celor deja precizate si va anula decizia de recalculare a pensiei de serviciu obligand totodata parata la plata pensiei stabilita conform deciziei 178595/07.06.2009, incepand cu data de 01.09.2010.

Dreptul de acces la justitie a fost analizat tocmai pentru a sublinia consecintele negative ce s-ar fi produs prin neanalizarea in fond a pricinii de catre judecatorul de fond, inclusiv prin neraportarea la prevederile Conventiei Europene si nu pentru ca pana in prezent s-ar fi produs o asemenea incalcare.

Categorii:PRACTIC
%d blogeri au apreciat: