Arhiva

Archive for 1 decembrie 2010

POEMUL CARE CARE NU MOARE


PRIMIM DE LA NICOLAE BĂCIUŢ

DIN VOLUMUL POEMUL PHOENIX, 2010.

 

 

POEMUL PHOENIX

 

 

După moarte,

poemelor mele

le cresc unghii şi păr,

 

poemele scriu

singure

alte poeme

cărora le cresc pene şi fulgi

şi-nvaţă singure să zboare.

 

Poemele mele,

sălbatice poeme

în care învăţam şi eu,

să zbor

ca un străin

ce-şi caută o ţară

unde să-i crească

păr şi unghii,

în viaţă ca şi-n moarte,

în moarte ca şi-n viaţă.

 

Bonn, 21 septembrie 2010

Categorii:literature

PROBLEMA DELICATĂ A PERSOANELOR CU HANDICAP. MODIFICĂRI, DECIZII, SOLUŢII, PROCEDURA.


REEVALUAREA PERSOANELOR CU HANDICAP

 

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 794 din 26 noiembrie 2010 a fost publicat Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1506/2010 privind aprobarea Procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap ca urmare a recomandarilor cuprinse in documentele intocmite in urma unor actiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale sau in situatia in care Comisia superioara de evaluare a persoanelor adulte cu handicap se sesizeaza din oficiu in cazul eliberarii unor certificate de incadrare in grad de handicap fara respectarea prevederilor legale.

Procedura priveşte:

  1. Inceperea procedurii de reevaluare se dispune de catre Comisia superioara prin decizia de reevaluare, ca urmare a recomandarilor motivate cuprinse in documentele intocmite in urma unor actiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale sau in situatia in care aceasta se sesizeaza din oficiu in cazul eliberarii unor certificate de incadrare in grad de handicap fara respectarea prevederilor legale.
  2. Decizia de reevaluare, emisa in 5 zile de la raportare, este transmisa conducatorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului competente din punct de vedere teritorial,
  3. Acesta suspenda, prin act administrativ, dreptul la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale pana la incheierea procesului de reevaluare;
  4. Reevaluarea se efectueaza in termen de pana la 45 de zile, pe urmatoarele 3 domenii: medicina, asistenta sociala, psihologie, la spitalul municipal/judetean din unitatea administrativ-teritoriala in care are domiciliul persoana cu handicap.
  5. Specialistii din cadrul comisiilor de experti examineaza persoanele supuse reevaluarii, analizeaza toate documentele aferente cazului si intocmesc un raport de reevaluare a persoanei, pe care il inainteaza Comisiei superioare in termen de 5 zile de la reevaluare.
  6. Decizii posibile:

a)      in situatia in care in urma reevaluarii se mentine incadrarea in grad de handicap, Comisia superioara emite decizia privind incetarea suspendarii dreptului la asistenta sociala sub forma de prestatii sociale.

b)      In situatia in care in urma reevaluarii nu se mentine incadrarea in grad de handicap, Comisia superioara emite decizia privind anularea certificatului de incadrare in grad si tip de handicap.

c)      In situatia in care in urma reevaluarii se schimba incadrarea in grad de handicap, Comisia superioara emite decizia privind incadrarea corespunzatoare in grad si tip de handicap.

Categorii:PRACTIC

Constantin Brâncuşi a fost ales postmortem membru al Academiei Române, în anul 1990.


UN ARTIST LA PARIS

 Colecţia de piese şi obiecte personale pe care Constantin Brâncuşi le-a lăsat-o legatarilor săi, artiştii Nicoleta Dumitrescu şi Alexandru Istrati, estimată la o sumă între 1,5 şi 2 milioane de euro, va fi scoasă la licitaţie, pe 30 noiembrie, la Paris.

Ansamblul cuprinde trei sculpturi, 20 de piese de mobilier şi obiecte lucrate sau transformate de Brâncuşi pentru uzul zilnic, dar şi obiecte personale ale sculptorului.

Toate obiectele au fost lăsate soţilor Nicoleta Dumitrescu şi Alexandru Istrati, artişti foarte apropiaţi lui Brâncuşi. Théodor Nicol, nepotul şi moştenitorul acestora, a decis să vândă colecţia pe care sculptorul le-a lăsat-o celor doi artişti, numiţi legatarii săi universali.

Piesa de rezistenţă din colecţia „Natalia Dumitresco & Alexandre Istrati” este sculptura din patru părţi „Sărutul (Coloană)” din 1935, estimată între 800.000 şi 1.200.000 de euro. Aceasta prezintă principiile fundamentale ale operei lui Brâncuşi: gustul pentru primitiv, dăruirea pentru simbolism, căutarea simplităţii şi simetriei şi dragostea pentru materie şi verticalitate. Artistul le-a făcut-o cadou soţilor Istrati în 1950.

Colecţia, de o extraordinară diversitate, relevă şi un aspect mai puţin cunoscut al operei lui Brâncuşi. Întreaga sa viaţă, artistul a încercat să controleze complet mediul în care trăia, lucrându-şi singur obiectele de mobilier, dar şi alte obiecte de care avea nevoie, în paralel cu sculpturile. Această căutare a armoniei între opera sa şi mediul înconjurător a fost o parte integrantă din creaţia artistului, de unde rezultă importanţa obiectelor ce vor fi scoase la licitaţie.

Constantin Brâncuşi a fost ales postmortem membru al Academiei Române, în 1990.

Categorii:PRESA

PREMIUL PENTRU POEZIE – AUREL PANTEA, PREŞEDINTELE FILIALEI USR ALBA-HUNEDOARA ŞI REDACTOR ŞEF AL REVISTEI DISCOBOLUL.


AUREL PANTEA – PREMIUL PENTRU POEZIE

În perioada 26 – 27 noiembrie 2010, la Iaşi au avut loc ample manifestări reunite sub genericul “Galele Iaşiului universitar”, proiect aflat la cea de a treia ediţie şi iniţiat de un entuziast om de afaceri (şi de cultură), Emil Stratan, în colaborare cu mai multe instituţii prestigioase, precum Academia Română de Poezie, Muzeul Literaturii Române, Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi, şi primăria municipiului gazdă. Alături de manifestările teatrale şi muzicale, s-a desfăşurat un festival de poezie destinat elitei, intitulat “Petrecere cu poezie, prieteni şi… trufe de ciocolată”, la care au participat 6 dintre cei mai bine cotaţi poeţi contemporani: Gabriel Chifu, Nicolae Prelipceanu, Denisa Comănescu, Marin Mălai Cuhondraci, Liviu Ioan Stoiciu şi Aurel Pantea. Juriul festivalului a fost format din critici şi oameni de litere prestigioşi, precum Alex Ştefănescu (preşedinte), Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Nichita Danilov, Ioan Groşan şi Dan Cristea. Cei de mai sus au avut un rol foarte dificil în deliberare şi, după îndelungi dezbateri, Marele Premiu i-a fost atribuit lui Gabriel Chifu, iar poetul şi universitarul albaiulian Aurel Pantea, redactor şef al revistei “Discobolul” şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba – Hunedoara şi-a adjudecat mult râvnitul premiu al Academiei Române de Poezie. A mai fost acordat şi un premiu de popularitate, care a intrat în posesia lui Nicolae Prelipceanu.

Categorii:PRESA
%d blogeri au apreciat: