Arhiva

Archive for 2 august 2010

PORTRET DE SCRIITOR: Calea pe care am ales-o este emigrarea în pădure, unde nu aud expresii vulgare, unde nu aud manele şi nu văd imagini de reclamă şi nici telenovele.Vreau să înlocuiesc radioul cu muzica sa agresivă, cu muzica ciripitului păsărelelor, cu sunetul apei şi foşnetul frunzelor.Refuz artificialul, nu mai vreau beţivi şi fumători, vreau oamenia devăraţi sau fără oameni.Vreau să fiu mic pentru a mă bucura de adevărul Divin.”


PRIMIM DE LA ADRIAN BOTEZ:

MIRCEA MICU – CEL MARE LA DUH…

… Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârşand, judeţul Arad, pe graniţa cu Ungaria. Tatăl a fost ofiţer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit şi şi-a făcut şcoala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuţi în spiritul Şcolii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Şcoala Pedagogică de Învăţători. După absolvire, frecventează cursurile Facultăţii de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învăţământ, la Şiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Îşi dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Staţia locală de radio, redactor la ziarul local din Arad.

În 1965, vine în Bucureşti şi este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcţii administrative, până în 1989. A lucrat şi la Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, editând o serie de almanahuri literare. Este membru al Uniunii Scriitorilor din anul 1970. După 1989, conduce revista săptămânală „Viaţa Capitalei“, apoi este inspector-şef la Direcţia de cultură a Capitalei şi, din 1992, director al cotidianului „Cronica Română“. Debutează în 1968 cu volumul „Nopţile risipitorului“, după care publică alte cărţi de poezie – „Teama de oglinzi“ (1970), „Vânătoare de seară“ (1971), „Murind pentru prima oară“ (1972), „Poeme pentru mama“ (1973), „Cu inima în palmă“ (1974). Este şi autor al mai multor volume de parodii: „Dracul verde“, „Parodii de la A la Z“, „Cetiţi-le ziua“, fiind considerat printre cei mai buni parodişti, alături de Topârceanu şi Marin Sorescu.

A scris şi numeroase cărţi de proză, iar cu romanul „Patima“, apărut în 1972, se afirmă ca un pozator redutabil în buna tradiţie a Şcolii ardelene, fiind comparat cu Slavici, Agârbiceanu, Titus Popovici. Criticul Nicolae Manolescu îi consacră o cronică laudativă, romanul fiind apreciat drept cea mai bună carte de proză a anului. Volumul doi al romanului apare în 1975, împreună cu primul său titlu „Semnul şarpelui“. Alte cărţi de proză: „Secretul doamnei de zăpadă“ (1976), „Singur în Mongolia“ (1989), precum şi seria de „Întâmplări cu scriitori“, trei volume, un fel de istorie literară, amuzantă, ai căror eroi sunt scriitori din epocă. Eseuri şi portrete, profiluri, sunt prezente în volumul „Miere şi fum“ (1989). După romanul „Patima“, regizorul Mircea Veroiu a ecranizat un film „Semnul şarpelui“. În 1978, debutează în dramaturgie cu piesa „Avram Iancu“, pusă în scenă la Teatrul Naţional din Cluj.

După revoluţie, Mircea Micu publică mai rar şi este prezent în presa scrisă cu numeroase articole şi eseuri pe care nu le-a reunit într-un volum. Dintre volumele apărute după anii ‘90, amintim „Viaţa în pijama“ (1999), „Singur în Mongolia“ (1991) – proză – „Poeme pentru mama“ (2000), „Ascuns în lacrimă“ (2002), ambele de poezie, şi un original „Dicţionar sentimental de poezie“, volumul I, apărut în 2002, care conţine o altă serie de portrete. Este autorul mai multor scenarii radiofonice, iar pentru cărţile de poezie, proză şi dramaturgie a fost laureat cu Premii ale Uniunii Scriitorilor. Este laureat al Premiului de excelenţă al Academiei Române. A tradus din lirica universală şi a colaborat constant la aproape toate revistele literare ale vremii. La revista „Luceafărul“, spre exemplu, a avut o rubrică intitulată „Rememorări“, pe care a susţinut-o până în 1989, vreme de 20 de ani. Romanul „Patima“ a fost tradus în limbile poloneză şi rusă. În anul 2003, apare cartea de rememorări literare „Întâmplări vesele cu scriitori trişti“, o radiografie amuzantă, dar şi plină de veridicitate despre viaţa scriitorilor din deceniul şapte şi opt. Despre Mircea Micu s-a scris mult. Critici ca Mihai Ungheanu, Marian Popa, Nicolae Manolescu, Cornel Ungureanu, Laurenţiu Ulici l-au apreciat drept un scriitor complet, în sensul că a practicat toate genurile literare cu succes.

Volumele sale, tipărite înainte de revoluţie, precum şi cele de după, au cunoscut o largă audienţă în rândul cititorilor, apărând într-un tiraj de peste un million de exemplare.

În ultimii ani, Mircea Micu a colaborat şi la posturile de televiziune, rea-lizând emisiunile „Cafeneaua literară“ şi „Ateneul artelor“.

Premii literare:
– Poezie: „Poeme pentru mama“ – Asociaţia Scriitorilor Bucureşti, 1979;
– Proză: Romanul „Patima“ – Asociaţia Scrii-torilor Bucureşti, 1980;
– Teatru: „Avram Iancu“ – Asociaţia Scriitori-lor Bucureşti, 1978;
– Premiul Naţional al Ministerului Culturii şi Cultelor, 2003.

***
…Am găsit, pe blogul lui Mircea Micu, un citat din Justin Capră (inventator şi inginer român genial – dar, ca la români – aproape necunoscut…! : ” inventator, măturător, filozof şi pustnic” – “românul care a inventat rucsacul zburător folosit acum de americani în călătoriile spaţiale, stă la Baloteşti, într-o casă austeră ca o chilie. Când l-au „vizitat“, hoţii i-au făcut pagubă doar pentru că au lăsat uşa deschisă la plecare. Era iarnă, el era plecat din localitate şi centrala a consumat gaz cât pensia lui pe o lună” – îl prezintă, cu amuzament amar, ziariştii de la Gândul…) : “Calea pe care am ales-o este emigrarea în pădure, unde nu aud expresii vulgare, unde nu aud manele şi nu văd imagini de reclamă şi nici telenovele.Vreau să înlocuiesc radioul cu muzica sa agresivă, cu muzica ciripitului păsărelelor, cu sunetul apei şi foşnetul frunzelor.Refuz artificialul, nu mai vreau beţivi şi fumători, vreau oamenia devăraţi sau fără oameni.Vreau să fiu mic pentru a mă bucura de adevărul Divin.”
Sunt sigur că citatul acesta îl rezuma, ca atitudine de Duh, în proporţie de peste 90%, pe Mircea Micu. Da, a fost un om prietenos, “pontos” (…parcă şi cam fumător…) – dar, mereu, îi luneca, în ochi, o privire neliniştită…Sunt sigur că, în acele momente, se gândea cât de bine i-ar fi fost nu în adunări festiviste, ci…pe malul apei, pescuind…cu muzica “ciripitului păsărelelor” si cu “foşnetul frunzelor” deasupra capului.
Emigrând nu neapărat “în Mongolia” (atât de fascinat era de figura mistică, nobilă, AUTENTICĂ, nu cea falsificată de istorie, a lui Ginghis-han…), ci…”în pădure” .
…Am citit din Mircea Micu, pe apucatelea…l-am privit şi ascultat, la TV şi l-am ascultat la radio. “Faţă către faţă” şi strângându-i mâna mică şi nervoasă – …asta s-a produs abia acum un an, cu ocazia unui Festival Naţional de Poezie – organizat, cu toată osârdia, la Râmnicu Sărat, de amicul şi editorul meu, Constantin Marafet. Avea Mircea Micu o privire scânteind, parcă s-ar fi pregătit, într-una, să spună o anecdotă bună…savuroasă…dar o amâna! – şi, pentru că era nevoit s-o amâne, se încruntase puţin…Avea mişcări zvâcnite şi paşi melancolici, străbătând spaţiul într-un dans puţin şui.
…Am stat lângă el, la masa prezidiului…dar festivitatea, cu convenienţele ei, îl încorseta…de aceea, a ţinut un discurs lung (ca timp fizic), dar atât de scurt, prin scăpărările de Duh, care săltau prin sală, precum spiriduşii… – un discurs prin care voia, pesemne, să se exorcizeze de orice păcat al constrângerii de Duh…
Marele său Duh se zbătea, încă de atunci, încă de multe vieţi (pentru că pofta lui de viaţă liberă era cât pentru un nou popor!) – în cuşca astei lumi!
…Când s-a stat la masa de protocol – el a fost aşezat la o masă din faţa mea. Mă privea stăruitor…apoi una dintre premiante i-a înmânat un manuscris, şi Mircea Micu, să nu pară că nu e amabil, s-a înclinat, precum un truver al timpilor cei vechi şi fascinanţi…Dar gândurile îi erau, deja, tare departe. După o vreme, iar m-a privit, cu sfredel în ochii puţin dilataţi, din pricina feţei osoase…apoi, s-a sculat brusc de la masă, dând “plecarea”! M-a salutat cu o mică reverenţă, spunând: “Să trimiţi materiale la Literatorul. Îmi place curajul cu care scrii. Să ne re-întâlnim cu bine!”
…Da, Mircea Micu: sigur că ne vom întâlni, într-o lume “cu mult bine” în ea, spre deosebire de asta, UNDE DUHUL TĂU, MULT PREA MARE PENTRU DIMENSIUNILE EI MESCHINE, N-A MAI ÎNCĂPUT… – şi, nervos şi rezolut (că n-aveai timp de pierdut!), ţi-ai dat, fără preaviz, demisia!
…Dumnezeu să-ţi facă ochii – stele! Când voi privi, în vara asta (poate şi-n alte veri, dacă mă mai amână oleacă, şi pe mine, Domnul…!), spre cer – voiesc să-ţi revăd ochii aceia cenuşii şi, totuşi, atât de luminoşi, privindu-mă cu stăruinţă.. – şi, în sfârşit, să aud, de dincolo, ceea ce n-ai putut să-mi spui, la acea masă, de la Râmnic, atunci…Odihnă bună să-ţi dea Dumnezeu, pe malul celor patru fluvii din Paradis… – cu “foşnetul frunzelor” deasupra capului… – şi asta, până ne vom re-întâlni, mai… “explicativ”!
La bună re-vedere, Maestre! Să m-aştepţi calm, căci voi veni, negreşit şi foarte curând! Iar eu, când zic o vorbă, apoi vorbă de bucovinean/”neamţ” este!

prof. dr. Adrian Botez

Categorii:literature Etichete:

CUM APLICAM CODUL FISCAL DE LA 01.07.2010?


NORMELE DE APLICARE A CODULUI FISCAL – MODIFICARILE

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 534 din data de 30 iulie 2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 768/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004
Prin adoptarea actului normativ, s-a realizat corelarea normelor metodologice cu noile modificari aduse Codului Fiscal prin OUG nr. 54/2010 privind unele masuri de combatere a evaziunii fiscale si OUG nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale.
Cea mai importanta modificare adusa de OUG nr. 58/2010 se refera la majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 24%.
1. In materie de TVA, cele mai importante modificari vizeaza urmatoarele aspecte:
– clarificari cu privire la cota aplicabila pentru ajustarea bazei de impozitare in cazul in care intervin anumite evenimente (anulari de facturi sau contracte, refuzuri de marfuri, rabaturi, remize, reduceri de pret etc.) anterioare sau ulterioare datei de 1 iulie 2010, la care a operat majorarea cotei de TVA;
– reglementari in legatura cu exigibilitatea taxei pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa;
– precizari in legatura cu modul de determinare a cuantumului taxei prin aplicarea procedeului sutei marite;
– regularizari ca urmare a schimbarii cotei de TVA, pentru a se aplica cotele in vigoare la data la care intervine faptul generator (data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii);
– mentionarea ca in cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri nu se fac regularizari in situatia modificarii cotelor de TVA, in sensul aplicarii cotei de TVA de la data faptului generator de taxa, cota aplicabila fiind cea in vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei;
– regularizarea de catre furnizori/prestatori, cat si de catre beneficiarii care au obligatia platii taxei, a facturilor de avans partial sau integral ori a facturilor emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii inainte de livrare/prestare pentru contravaloarea partiala sau integrala a bunurilor livrate/serviciilor prestate;
– precizari in legatura cu persoanele care trebuie sa prezinte certificatul de cazier judiciar in vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, respectiv numai asociatii si administratorii societatilor comerciale;
– mentiuni in legatura cu corectarea informatiilor inscrise in facturi sau in alte documente care tin loc de factura;
– inlocuirea referirilor la cota de TVA de 19%, unde este cazul, cu referiri la cota de TVA de 24%.
2. In materia accizelor, au fost avute in vedere aspecte cu privire la:
– reglementarea notiunii de accize percepute, stabilirea autoritatilor competente, precum si a operatorilor economici cu produse accizabile;
– precizarea ca operatiunea de aditivare a produselor energetice in regim suspensiv de accize poate fi realizata in antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice sau in antrepozitele fiscale de depozitare ale persoanelor afiliate antrepozitarilor autorizati pentru productie de produse energetice;
– precizari cu privire la documentele necesare reautorizarii antrepozitarilor autorizati;
– introducerea de reglementari cu privire la eliberarea autorizatiei de utilizator final pentru operatorii economici carora le sunt livrate anumite categorii de produse energetice. Operatorii economici care detin autorizatii de utilizator final beneficiaza de regimul de exceptare de la plata accizelor atunci cand produsele sunt achizitionate de la un antrepozit fiscal, de la un destinatar inregistrat, provin din achizitii intracomunitare proprii sau din operatiuni proprii de import;
– precizari in legatura cu categoriile de produse accizabile ce pot fi produse, transformate si depozitate intr-un antrepozit fiscal in regim suspensiv de accize;
– revizuirea reglementarilor cu privire la conditiile de acordare a autorizatiei de antrepozit fiscal, a celor referitoare la obligatiile antrepozitarului autorizat, precum si reglementari in legatura cu anularea, revocarea si suspendarea autorizatiei;
– precizari in legatura cu obtinerea autorizatiei de expeditor inregistrat si de destinatar inregistrat;
– introducerea unor precizari cu privire la situatiile de restituire a accizelor in cazul produselor accizabile livrate la export, ca urmare desfiintarii antrepozitelor fiscale de depozitare;
– precizari in legatura cu documentele pe care trebuie sa le intocmeasca orice platitor de acciza care livreaza produse accizabile;
– introducerea de precizari cu privire la calculul garantiei pe care antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat este obligat sa o depuna la autoritatea competenta;
– situatiile in care se pot acorda scutiri de la plata accizelor, pentru produse energetice si energie electrica;
– reglementari cu privire la marcarea produselor accizabile;
– precizari in legatura cu obtinerea autorizatiei de importator autorizat etc.

Categorii:literature Etichete:

PENSIILE SPECIALE – NORMELE DE APLICARE


PENSIILE SPECIALE – METODOLOGIA

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 528 din data de 29 iulie 2010 a fost publicata Hotararea Guvernului nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevazute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
Categoriile de pensii avute in vedere sunt urmatoarele:
– pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
– pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
– pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
– pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
– pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
– pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.
Potrivit actului normativ, pensiile de serviciu, stabilite in baza legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand-se algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, si respectand metodologia stabilita de hotarare.
Termenul de recalculare este de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii.
In vederea recalcularii pensiei, se disting urmatoarele categorii de persoane:
Persoanele carora la data stabilirii pensiei de serviciu li s-a determinat punctajul mediu anual in sistemul public
In cazul acestor persoane, potrivit Legii nr. 19/200, in cadrul procesului de recalculare li se atribuie acel punctaj mediu anual si cuantumul pensiei din sistemul public corespunzator acestuia.
Pensiile de serviciu care, potrivit legii speciale in baza carora au fost stabilite, au regimul unei pensii anticipate sau anticipate partiale si pentru care, la data stabilirii acestora, li s-a calculat punctajul mediu anual in sistemul public, devin pensii pentru limita de varsta si se recalculeaza in conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, prin eliminarea diminuarii, dupa caz, precum si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.
Persoanele carora la data stabilirii pensiei de serviciu, nu li s-a calculat punctajul mediu anual in sistemul public, nefiind indeplinite conditiile de varsta si/sau de stagiu de cotizare prevazute de Legea nr. 19/2000
In cazul acestor persoane, recalcularea se efectueaza considerandu-se a fi indeplinite conditiile de varsta si/sau de stagiu de cotizare prevazute de Legea nr. 19/2000
De asemenea, in acest caz, se determina punctajul mediu anual, in sistemul public, corespunzator categoriei de pensie stabilita in baza legii cu caracter special.
Sunt exceptate de la prevederile de mai sus, pensiile de serviciu anticipate care devin pensii pentru limita de varsta, in conformitate cu prevederile Legii nr. 119/2010, si pentru care se determina punctajul mediu anual corespunzator pensiei pentru limita de varsta.
Documente:
Recalcularea pensiilor de serviciu, prin determinarea punctajului mediu anual in sistemul public, se face pe baza documentelor existente in dosarele de pensii
La determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza:
– stagiul complet de cotizare, in functie de data nasterii, prevazut de Legea nr. 19/2000;
– stagiile de cotizare prevazute de Legea nr. 19/2000, pentru persoanele care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca cu conditii speciale, precum si in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat;
– stagiile totale de cotizare necesare prevazute de Legea nr. 19/2000, in situatia in care persoanele care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca cu conditii speciale au realizat un stagiu de cotizare mai mic decat cele din categoria anterioara.
In cazul in care la stabilirea pensiei de serviciu s-au avut in vedere perioade realizate in alte sisteme de asigurari sociale, neintegrate in sistemul public, punctajul mediu anual se determina tinand cont de prevederile Legii nr. 19/2000 prin care se recunosc reciproc stagiile de cotizare.
La determinarea punctajului mediu anual se valorifica numai perioadele realizate pana la data stabilirii sau, dupa caz, a recalcularii pensiei de serviciu in baza legii speciale.
Drepturile de pensie de serviciu recalculate se acorda pe baza deciziei de recalculare emise de catre casele teritoriale de pensii in evidenta carora se afla beneficiarii pensiilor de serviciu.
De prevederile noii hotarari beneficiaza si persoanele ale caror drepturi de pensii de serviciu se stabilesc incepand cu data intrarii in vigoare a legii. In cazul acestor persoane, casele teritoriale de pensii emit atat decizia de pensie de serviciu stabilita in baza legii speciale, cat si decizia de recalculare a acesteia. Decizia prin care se stabileste pensia de serviciu nu produce efecte sub aspectul acordarii cuantumului pensiei rezultat din aplicarea prevederilor legii speciale.
Cuantumul pensiei rezultat in urma recalcularii este cel care se acorda si se plateste beneficiarului, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat: