Arhiva

Archive for 16 martie 2010

PRACTIC: SIMPLY, SALARIZAREA


PREVEDERI MINIME PRIVIND SALARIZAREA CONFORM CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ

CAPITOLUL 4: Salarizarea şi alte drepturi băneşti
Art. 38
(1)Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de muncă, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani convenit la încheierea contractului de muncă.
(2)La unităţile producătoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plăti şi în natură. Plata în natură, stabilită prin negocieri colective în unităţi, nu poate depăşi 30% din salariu.
(3)Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160 din Codul muncii, este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă.
(4)Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
Art. 39
(1)Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:
a)în regie sau după timp;
b)în acord;
c)pe bază de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d)alte forme specifice unităţii.
(2)Organizarea muncii şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:
a)acord direct;
b)acord progresiv;
c)acord indirect;
(3)Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
(4)Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce urmează să se aplice fiecărei activităţi se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate sau, după caz, instituţie.
Art. 40
(1)Se stabilesc următorii coeficienţi minimi de ierarhizare, pentru următoarele categorii de salariaţi:
a)muncitori:
1.necalificaţi = 1,
2.calificaţi = 1,2;
b)personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
1.liceală = 1,2,
2.postliceală = 1,25;
c)personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
1.şcoala de maiştri = 1,3,
2.studii superioare de scurtă durată = 1,5;
d)personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare = 2.
(2)Coeficienţii de salarizare de la alin. 1 se aplică la salariul minim negociat pe unitate.
(3)Salarizarea personalului încadrat conform alin. 1 se va stabili ţinând cont şi de standardele ocupaţionale corespunzătoare ocupaţiei respective.
(4)Salariul de bază minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie, este de 440 lei, adică 2,59 lei/oră, începând cu 1 ianuarie 2007.
*) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 540 lei lunar, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2008, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună, reprezentând 3,176 lei/oră.
*) Începând cu data de 1 ianuarie 2009, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 600 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore în medie pe lună în anul 2009, reprezentând 3,529 lei/oră.
(la data 01-oct-2008 Art. 40, alin. (4) din capitolul 4 reglementat de Actul din Hotarirea 1051/2008 )
Art. 41
(1)Părţile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acţioneze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, care să reprezinte retribuţia pentru munca prestată şi condiţiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu.
(2)Sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază.
(3)Sporurile minime ce se acordă în condiţiile prezentului contract sunt:
a)pentru condiţii deosebite de muncă, grele, periculoase sau penibile, 10 % din salariul de bază;
b)pentru condiţii nocive de muncă, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
c)pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sărbători legale ce nu au fost compensate corespunzător cu ore libere plătite se acordă un spor de 100% din salariul de bază;
d)pentru vechime în muncă, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de bază;
e)pentru lucrul în timpul nopţii, 25% din salariul de bază;
f)pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de până la 50% din salariul de bază al funcţiei înlocuite; cazurile în care se aplică această prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unităţi.
(4)Sporurile prevăzute la alin. 3, lit. a) şi b), nu se includ în salariul de bază şi nu se mai acordă după normalizarea condiţiilor de muncă în conformitate cu dispoziţiile art. 25 din prezentul contract.
(5)Prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, grupuri de unităţi şi unităţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului etc).
Art. 42
(1)Adaosurile la salariul de bază sunt:
a)adaosul de acord;
b)premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat;
c)alte adaosuri convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor.
(2)Alte venituri sunt:
a)cota-parte din profit ce se repartizează salariaţilor, care este de până la 10% în cazul societăţilor comerciale şi de până la 5% în cazul regiilor autonome;
b)tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creşă şi alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor.
(3)Condiţiile de diferenţiere, diminuare sau anulare a participării la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum şi perioada pentru care se acordă cota de profit salariaţilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate şi, după caz, instituţie.
Art. 43
(1)Angajatorul va asigura condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului zilnic de muncă stabilit.
(2)În situaţia în care angajatorul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, el este obligat să plătească salariaţilor salariul de bază pentru timpul cât lucrul a fost întrerupt.
(3)În cazuri excepţionale, când din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost întreruptă, salariaţii vor primi 75% din salariul de bază individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului să nu se fi produs din vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia unităţii. Prin negocieri la nivelul unităţii sau instituţiei se va stabili modul concret de realizare a prevederii de a rămâne la dispoziţia unităţii, prezenţi în incinta unităţii în aşteptarea reluării activităţii sau la domiciliu, de unde să poată fi convocaţi de unitate.
(4)În cazurile prevăzute la alin. 3, salariaţii beneficiază şi de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru astfel de situaţii.
(5)În cazul în care din motive obiective este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluării ei, unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu fără plată.
Art. 44
Plata salariilor se face periodic, la datele ce se stabilesc prin contractul colectiv de muncă la nivelul unităţii sau instituţiei.
Art. 45
Salariaţii unităţilor trimişi în delegaţie în ţară sau străinătate vor beneficia de următoarele drepturi:
a)decontarea cheltuielilor de transport, de asigurare şi a costului cazării, potrivit condiţiilor stabilite prin contractele colective de muncă la celelalte niveluri;
b)diurnă de deplasare, al cărei cuantum se stabileşte prin negociere la nivel de ramură, grupuri de unităţi sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce se aplică la instituţiile publice.
Art. 46
Salariaţii unităţilor trimişi în detaşare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute la art. 45. În cazul în care detaşarea depăşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice se plăteşte o indemnizaţie egală cu 50% din salariul de bază zilnic. Această indemnizaţie se acordă proporţional cu numărul de zile ce depăşeşte durata neîntreruptă de 30 de zile.
Art. 47
Persoanele detaşate îşi menţin toate drepturile pe care le-au avut la data detaşării, cu excepţia celor privind igiena şi protecţia muncii, chiar dacă la locul de muncă unde sunt detaşate acestea nu se mai regăsesc. Dacă la locurile de detaşare, drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acordă şi alte drepturi, persoanele detaşate beneficiază de acestea, inclusiv de toate drepturile privind protecţia şi igiena muncii, corespunzătoare noului loc de muncă.
Art. 48
(1)Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.
(2)În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, urmând să fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori.
Art. 49
Angajatorii vor ţine o evidenţă în care să se menţioneze activitatea desfăşurată în baza contractului individual de muncă şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi le vor elibera dovezi despre acestea.
Art. 50
Salariaţii care se pensionează pentru limită de vârstă primesc o indemnizaţie egală cu cel puţin două salarii de bază avute în luna pensionării.
Art. 51
În afară de ajutoarele prevăzute de lege, la care au dreptul, salariaţii vor beneficia şi de următoarele ajutoare:
a)în cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel puţin două salarii medii lunare pe unitate;
b)dacă decesul a survenit din cauza unui accident de muncă, a unui accident în legătură cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel puţin 3 salarii medii pe unitate;
c)un salariu mediu pe unitate, plătit de aceasta mamei, pentru naşterea fiecărui copil; dacă mama nu este salariată, soţul acesteia beneficiază de plata unui salariu mediu pe unitate;
d)un salariu mediu pe unitate plătit de unitate la decesul soţului sau soţiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate în întreţinerea salariatului.

FOTO: ZIDUL PLANGERII

Categorii:literature Etichete:

PRACTIC: PERISABILITATILE, SITUATIA LOR, INREGISTRARI

16 martie 2010 Un comentariu

HOTĂRÂRE nr. 831 din 27 mai 2004 pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare
În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 21 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1
Se aprobă Normele privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2
Pentru instituţiile publice, limitele maxime de perisabilitate admise se aprobă de ordonatorul principal de credite. În acest scop, ministerele vor stabili limite proprii, care vor fi supuse spre avizare Ministerului Finanţelor Publice.
ANEXĂ:
NORME privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 522 din data de 10 iunie 2004
NORMA din 27 mai 2004 privind limitele admisibile de perisabilitate la mărfuri în procesul de comercializare
Art. 1
Prin perisabilităţi, în sensul prezentelor norme, se înţelege scăzămintele care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării şi desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale cum sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, îngheţare, topire, oxidare, aderare la pereţii vagoanelor sau ai vaselor în care sunt transportate, descompunere, scurgere, îmbibare, îngroşare, împrăştiere, fărâmiţare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, în procesul de comercializare în reţeaua de distribuţie (depozite cu ridicata, unităţi comerciale cu amănuntul şi de alimentaţie publică).
Art. 2
Nu constituie perisabilităţi pierderile incluse în normele de consum tehnologic, precum şi cele produse prin neglijenţă, sustrageri şi cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forţă majoră.
Art. 3
Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate mărfurilor potrivit prevederilor art. 1 sunt prevăzute la art. 13.
Art. 4
Perisabilităţile produse în condiţiile menţionate la art. 1 se aprobă de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, după caz, la nivelul cantităţilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia recepţionăm mărfurilor transportate, a inventarierii sau a predării gestiunii, până la limitele prevăzute la art. 13.
Art. 5
Limitele maxime de perisabilitate pentru mărfurile ambalate în recipiente din sticlă se aplică şi pentru ambalajele respective.
Art. 6
Perisabilităţile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităţilor de produse existente în gestiune, stabilite după cântărire, numărare, măsurare şi prin alte asemenea procedee şi după efectuarea compensărilor conform prevederilor legale în vigoare.
Art. 7
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare şi desfacere se stabilesc la nivelul întregii activităţi a persoanei juridice plătitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de mărfuri la preţul de înregistrare al mărfurilor intrate sau la preţul de livrare pentru mărfurile vândute în perioada cuprinsă între două inventare.
Art. 8
Aceleaşi limite maxime de perisabilitate se acordă şi pentru mărfurile din stoc.
Art. 9
Limitele maxime de perisabilitate în timpul transportului se aplică o singură dată pentru cantităţile de marfă efectiv intrate sau, după caz, livrate, în funcţie de condiţia de livrare stabilită între furnizor şi beneficiar.
Art. 10
Comercianţii pot stabili cote de perisabilităţi diferenţiate sortimental pe depozite, magazine, gestiuni, pentru a fi admise la cheltuieli deductibile din profitul impozabil, cu obligativitatea încadrării în limitele maxime de perisabilitate prevăzute pentru grupa respectivă de mărfuri.
Art. 11
Pierderile sau scăderile cantitative care depăşesc normele de perisabilitate stabilite nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.
Art. 12
Normele privind limitele admisibile de perisabilitate se aplică numai persoanelor juridice care sunt obligate, potrivit legii, la plata impozitului pe profit, în limita căruia cheltuielile cu perisabilităţile sunt deductibile din veniturile realizate.
Art. 13
Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate mărfurilor în procesul de comercializare sunt cele prevăzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezentele norme, şi anume:
a)anexa nr. 1, pentru produse alimentare şi nealimentare;
b)anexa nr. 2, pentru produse medicamentoase de uz uman;
c)anexa nr. 3, pentru produse farmaceutice şi alte produse de uz veterinar.
ANEXA nr. 1: LIMITELE ADMISIBILE de perisabilitate pentru produse alimentare şi nealimentare
Nr. crt. Denumirea grupei, subgrupei sau produsului Felul ambalajului Limita maximă de perisabilitate
(%)
Transport Depozitare Desfacere cu amănuntul sau în alimentaţia publică
0 1 2 3 4 5
1. Carne, slănină, organe şi subproduse comestibile (de ovine, porcine, bovine, păsări, vânat) – proaspete şi refrigerate (exclusiv cele preambalate în gramaj fix şi carnea de miel) vrac, tăvi, navete, saci 0,15 0,25 0,45
2. Carne de miel – proaspătă şi refrigerată vrac, tăvi, navete, saci – 0,25 0,45
3. Carne congelată vrac, tăvi, navete – 0,25 1,20
4. Preparate din carne (cu excepţia celor crude, uscate şi a celor preambalate în gramaj fix) navete, tăvi, saci 0,20 0,30 0,75
5. Preparate din carne crude, uscate (cu excepţia celor preambalate în gramaj fix) navete, tăvi, saci 0,10 0,27 0,75
6. Brânzeturi şi produse lactate proaspete navete, putini, butoaie, bidoane, lăzi, cutii
a) Fermentate sau frământate
– parafinate sau acoperite cu folie lăzi, cutii 0,24 0,50 1,25
– neparafinate sau neacoperite cu folie lăzi, cutii 0,40 0,50 1,25
b) Topite şi afumate navete, lăzi, cutii 0,40 0,15 1,25
c) Brânzeturi proaspete navete, lăzi, putini, cutii
– caş de oaie proaspăt; 1,00 1,50 1,25
– unt de masă bloc; – 0,05 0,60
– urdă; 1,00 1,50 1,25
– brânză de vaci; 1,00 0,25 1,25
d) Brânzeturi în saramură (telemea, Fetta, etc.) – păstrate în frigider butoaie, bidoane, putini 1,50 0,35 1,25
7. Lapte de consum butelii din sticlă şi din plastic, pungi din plastic, cutii, bidoane 0,10 0,20 0,45
8. Peşte: cisterne, lăzi, butoaie, cutii
– viu 0,80 0,30 0,55
– proaspăt şi refrigerat 0,80 0,30 0,55
– congelat 0,30 0,30 0,55
9. Peşte afumat, sărat, subproduse precum şi preparate şi semipreparate din peşte, inclusiv icre (exclusiv porţionat în gramaj fix) lăzi, cutii, butoaie, borcane 0,10 0,20 0,30
10. Ouă lăzi, cofraje 0,50 0,30 1,50
11. Ulei comestibil butoaie, cisterne 0,20 0,07 0,10
12. Făină, gris şi produse decorticate saci, pachete, boxpalete 0,06 0,025 0,08
13. Orez saci, pachete, boxpalete 0,06 0,30 0,07
14. Arpacaş, făină de porumb saci, pachete 0,06 0,025 0,08
15. Produse de panificaţie (paste făinoase, biscuiţi, pesmet) lăzi, navete, saci, pungi, cutii 0,10 0,02 0,08
16. Cozonac, pateuri, plăcinte lăzi, navete 0,10 0,02 0,28
17. Zahăr saci, lăzi, cutii, boxpalete 0,08 0,08 0,10
18. Dulciuri, produse de bombonerie (bomboane, jeleuri, rahat, halviţă) – exclusiv pre-ambalate în gramaj fix cutii, lăzi, boxpalete 0,10 0,02 0,10
19. Halva cutii, lăzi, navete 0,10 0,50 0,10
20. Prăjituri (inclusiv napolitane, fursecuri turtă dulce) – exclusiv preambalate în gramaj fix tăvi, cutii, lăzi, navete 0,10 – 0,25
21. Îngheţată bidoane, cutii 0,10 – 0,55
22. Apă minerală boxpalete, navete butelii din sticlă, 1,00 0,50 0,30
butelii din plastic 0,05 0,005 0,02
23. Băuturi răcoritoare boxpalete, navete butelii din sticlă 1,00 0,50 0,30
butelii din plastic 0,05 0,005 0,02
24. Vin, ţuică, rachiuri şi alte băuturi alcoolice
– îmbuteliate în recipiente din sticlă navete, cutii – – 0,10*
25. Vin, ţuică, rachiuri
– vărsate butoaie, cisterne 0,075 0,005 0,05
26. Bere navete, butelii din sticlă, 0,25 0,04 0,50
navete, butelii din plastic 0,05 0,005 0,02
27. Conserve de legume şi fructe navete, box-palete, lădiţe, cutii, borcane 0,10 0,10 0,10
28. Marmeladă, magiun lădiţe, borcane 0,10 0,50 0,10
29. Legume – proaspete lăzi, lădiţe, navete, cutii, plase, casolete 0,50 0,70 1,3
30. Fructe – proaspete lăzi, lădiţe, navete, cutii, plase, casolete 0,50 0,40 1,3
31. Legume şi fructe – uscate, deshidratate lăzi, navete, casolete 0,05 0,10 0,30
32. Legume şi fructe – semiindustrializate (lacto-fermentate în saramură, oţet, pulpe, marcuri, sucuri concentrate) butoaie 0,10 0,30 1,3
33. Cafea (boabe crudă, prăjită, măcinată) – exclusiv preambalată în gramaj fix saci 0,01 0,03 0,10
34. Ceai (exclusiv preambalat în gramaj fix) saci, cutii 0,10 0,03 0,10
35. Piper saci, lăzi
– alb; 0,10 0,40 0,10
– negru (exclusiv preambalat în gramaj fix) 0,10 0,03 0,10
36. Susan, ienibahar, scorţişoară, cuişoare, nucşoară, cacao, vanilie şi alte condimente şi mirodenii (exclusiv preambalate în gramaj fix) saci, lăzi 0,10 0,03 0,08
37. Foi de dafin (exclusiv preambalat în gramaj fix) saci, lăzi 0,10 0,20 0,10
38. Măsline (exclusiv preambalate în gramaj fix) butoaie, bidoane 0,05 0,20 0,45
39. Curmale, smochine, roşcove, alune turceşti (exclusiv preambalate în gramaj fix) lăzi, saci 0,10 0,20 0,08
40. Stafide (exclusiv preambalate în gramaj fix) lădiţe 0,10 0,10 0,10
41. Miez de nucă şi seminţe de dovleac (exclusiv preambalate în gramaj fix) saci 1,00
42. Arahide (cu coajă şi decorticate) – exclusiv preambalate în gramaj fix saci 0,10 0,45 0,09
43. Năut (crud) – exclusiv preambalate în gramaj fix saci 0,002 0,14 0,09
44. Migdale (exclusiv preambalate în gramaj fix) saci 0,10 0,50 0,08
45. Preparate culinare şi semipreparate tăvi, navete, cutii, casolete 0,45
46. Alte produse alimentare:
– sare (bulgări şi măcinată); saci 0,20 0,30 0,05
– oţet – vrac; butoaie 0,10 0,006 0,05
– miere şi produse apicole; (exclusiv preambalate în gramaj fix) bidoane, borcane, lăzi, 0,02 0,05 0,30
47. Produse de uz casnic, menaj, decorative din sticlă, cristal, sticlă termorezistentă:
– produse pentru menaj şi decorative; cutii 0,15 0,05 0,10
– borcane, baloane, sticle pentru uz casnic; palete, vrac 1,50 1,00 1,00
– geamuri; vrac, palete, stelaje 2,50 0,50 1,00
– oglinzi; pachete, cutii, stelaje 0,80 0,15 0,50
– globuri şi abajururi; cutii, vrac. pachete 0,50 0,15 1,00
– globuri şi ornamente pentru pom; cutii 0,50 0,50 1,80
– becuri electrice şi tuburi fluorescente cutii 0,10 0,05 1,00
48. Produse din porţelan, faianţă, ceramică, vitrus, ceroterm, majolică, alabastru şi şamotă:
– produse pentru menaj şi decorative; cutii, vrac 0,40 0,10 0,40
– produse sanitare; vrac, cutii 0,15 0,05 0,10
– plăci de faianţă, gresie, ceramică cutii 0,10 0,05 0,15
49. Produse de menaj şi decorative din argilă glazurată vrac, cutii, pachete 0,55 – 0,50
50. Produse decorative din argilă neglazurată vrac, cutii, pachete 1,45 – 0,50
51. Ţigle, coame, olane vrac, paleţi 0,30 0,05 0,10
52. Cărămizi şi materiale de zidărie asimilabile vrac, cutii, paleţi 0,20 – 0,10
53. Ciment, ipsos, var vrac, saci 0,03 0,02 0,10
54. Humă vrac, saci 0,05 0,45 1,20
55. Produse chimice
– lichide flacoane din sticlă, plastic 0,50 0,10 0,10
– praf, bulgări vrac, saci, cutii – 0,05 –
56. Detergenţi uz casnic pungi plastic, hârtie, cutii, saci 0,80 0,10 0,20
57. Produse de toaletă (exclusiv cele din casete şi seturi) flacoane din sticlă, plastic 0,20 0,10 0,30
58. Lemn de foc vrac 0,40 depozitare şi desfacere
7,0 – la o durată medie de depozitare de 90 de zile; limita maximă de perisabilitate de 7,0 se aplică proporţional cu durata efectivă de depozitare raportată la o perioadă de 90 de zile
59. Cărbuni: lignit, cărbune brun, huilă, brichete (exclusiv subgranulat) vrac 0,30 depozitare şi desfacere
1,5 – la o durată medie de depozitare de 90 de zile; limita maximă de perisabilitate de 1,5 se aplică proporţional cu durata efectivă de depozitare raportată la o perioadă de 90 de zile
60. Cărbune mărunt (subgranulat) vrac 0,50 depozitare şi desfacere
5,0 – la o durată medie de depozitare de 90 de zile; limita maximă de perisabilitate de 5,0 se aplică proporţional cu durata efectivă de depozitare raportată la o perioadă de 90 de zile
*) se aplică pentru vin, ţuică, rachiu, băuturi alcoolice îmbuteliate şi vândute la pahar
ANEXA nr. 2: LIMITELE ADMISIBILE de perisabilitate pentru produse medicamentoase de uz uman
Nr. crt. Denumirea grupei, subgrupei sau produsului Felul ambalajului Limita maximă de perisabilitate
(%)
Transport Depozitare Desfacere în farmacii şi drogherii
0 1 2 3 4 5
1. Substanţe farmaceutice lichide:
a) apoase flacon sticlă/ canistră PVC 0,30 0,50 2,00
b) alcoolice flacon sticlă/ canistră PVC 0,30 0,50 1,00
c) volatile flacon sticlă/ canistră PVC 0,30 0,50 2,50
d) foarte volatile flacon sticlă 0,30 1,00 3,00
e) acizi şi substanţe uleioase flacon sticlă 0,30 1,00 2,00
2. Substanţe farmaceutice de consistenţă moale borcan sticlă/ cutii PVC 0,25 1,00 2,50
3. Substanţe farmaceutice de consistenţă solidă (pulberi) pungi PVC/ pungi hârtie 0,20 0,50 2,00
4. Produse vegetale (ceaiuri medicinale) pungă hârtie/carton 0,20 0,50 1,00
5. Medicamente specialităţi în ambalaj comercial (fiole, flacoane, cutii etc.) fiole, flacoane, cutii carton 0,40 – 0,20
ANEXA nr. 3: LIMITELE ADMISIBILE de perisabilitate pentru produse farmaceutice şi alte produse de uz veterinar
Nr. crt. Denumirea grupei, subgrupei sau produsului Felul ambalajului Limita maximă de perisabilitate
(%)
Transport Depozitare Desfacere
0 1 2 3 4 5
1. Produse farmaceutice de uz veterinar
Injectabile:
a) soluţii apoase flacoane sticlă, plastic 0,3 0,5 2,0
b) soluţii uleioase flacoane sticlă, plastic 0,3 0,5 2,0
c) suspensii apoase flacoane sticlă, plastic 0,3 0,5 2,0
Pulberi pungi, saci, cutii 0,3 0,5 2,0
Bujiuri, ovule, supozitoare cutii plastic 0,3 0,5 2,0
Antiparazitare:
a) externe sub formă de emulsie apoasă bidoane plastic 0,3 0,5 2,0
b) externe sub formă de emulsie uleioasă bidoane plastic 0,3 0,5 2,0
c) interne (per os) cutii plastic 0,3 0,5 1,0
d) injectabile flacoane sticlă, plastic 0,3 0,5 2,0
2. Dezinfectante bidoane/ butoaie plastic 0,3 0,5 2,0
3. Antiseptice bidoane plastic 0,3 0,5 2,0
4. Raticide cutii plastic 0,3 0,5 2,0
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 522 din data de 10 iunie 2004

Categorii:literature Etichete:

FLORI DE CIREŞ, VINE PRIMĂVARA


Categorii:literature Etichete:

PRACTIC: CHELTUIELILE CU SPONSORIZAREA


SPONSORIZAREA SI MECENATUL

PARTEA 35I: Codul fiscal:
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
1. este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
2. nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale.
(la data 01-ian-2007 partea 35^I modificat de Art. I, alin. (B), punctul 14. din Hotarirea 1861/2006 )
PARTEA 35I^1: Norme metodologice:
491. Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea.
Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie în data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 – 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16 % = 25.120.000 lei.
Avându-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile
sunt:
– 3 0/00 din cifra de afaceri reprezintă 3.006.000 lei;
– 20 % din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024.000 lei.
Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 – 3.006.000 = 22.114.000 lei.
(la data 18-feb-2005 partea 35^1 completat de Art. I, alin. (A), punctul 7. din Hotarirea 84/2005 )
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi/sau care
acordă burse private, pe baza de contract, în condiţiile Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă aceste cheltuieli însumate îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 21
alin. (4) lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(la data 01-ian-2007 partea 35^I^1 completat de Art. I, alin. (B), punctul 14. din Hotarirea 1861/2006 )

Categorii:literature Etichete:

PRACTIC: PROVIZIOANE SI REZERVE


PRACTIC: PROVIZIOANE ŞI REZERVE

• PARTEA 36: Codul fiscal:
• Art. 22: Provizioane şi rezerve
• Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
o rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul
• profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
• PARTEA 361: Norme metodologice:
• 50. Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 22 alin.(1) lit. a) din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezervă sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. c) din aceiaşi articol. Rezervele astfel constituite se completează sau se diminuează în funcţie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau diminuarea rezervelor astfel constituite se efectuează şi în funcţie de nivelul capitalului social subscris şi vărsat sau al patrimoniului. În situaţia în care, ca urmare efectuării unor operaţiuni de reorganizare,
• rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depăşeşte a cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul prevăzut de lege, nu este obligatorie.
• (la data 28-dec-2007 punctul 50. din partea 36^1 modificat de Art. I, alin. (B), punctul 12. din Hotarirea 1579/2007 )
• 51. În cazul în care această rezervă este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, rezerva reconstituită ulterior acestei utilizări în aceeaşi limită nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
• PARTEA 37: Codul fiscal:
o provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;
• PARTEA 371: Norme metodologice:
• 52. Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele
• încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.
• Pentru lucrările de construcţii care necesită garanţii de bună execuţie, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate
• de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări.
• Înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanţiile de bună execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanţie înscrise în contract.
• Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garanţii de bună execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proporţional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca
• acestea să se regăsească distinct în contractele încheiate sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise.
• Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licenţe, know-how, asistenţă tehnică, proiectare, construcţii-montaj, lucrări de punere în funcţiune şi recepţie, precum şi piesele de schimb şi materialele aferente,
• definite în conformitate cu actele normative în vigoare.
• Sunt considerate exporturi complexe lucrările geologice de proiectare-explorare, lucrările de exploatare pentru zăcăminte minerale, construcţii de reţele electrice, executarea de foraje de sonde, construcţii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de depozitare şi de distribuire a
• produselor petroliere şi a gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, îmbunătăţirilor funciare, amenajărilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatărilor forestiere şi altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.
• PARTEA 38: Codul fiscal:
o provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit.
• d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
 sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
 nu sunt garantate de altă persoană;
 sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
 au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
• PARTEA 381: Norme metodologice:
• 53. Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei.
• Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri în cazul încasării creanţei, proporţional cu valoarea încasată sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli.
• În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influenţate cu diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea provizioanelor pentru creanţele asupra clienţilor este luată în considerare la determinarea profitului impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în anii anteriori. Procentele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, aplicate asupra creanţelor înregistrate începând cu anii fiscali 2004, 2005 şi, respectiv,
• 2006, nu se recalculează.
• Cheltuielile reprezentând pierderile din creanţele incerte sau în litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenţă a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperită de provizionul constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
• (la data 18-nov-2004 punctul 53. din partea 38^1 modificat de Art. I, subpunctul II.., punctul 6. din Hotarirea 1840/2004 )
• PARTEA 42: Codul fiscal:
• Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote
• de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.
• PARTEA 421: Norme metodologice:
• 57. Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de
• resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii acordurilor petroliere.
• PARTEA 42I: Codul fiscal:
• (5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă se include în veniturile impozabile,indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile
• prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.
• PARTEA 42I^1: Norme metodologice:
• 571. În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispoziţiile art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale, care a fost anterior deductibil, evidenţiat potrivit reglementărilor contabile în contul «Rezultatul reportat» sau în contul
• «Alte rezerve», analitice distincte, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
• Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea destinaţiei sau distribuţie.
• (la data 18-feb-2005 partea 42^1 completat de Art. I, alin. (A), punctul 8. din Hotarirea 84/2005 )
• PARTEA 42II: Codul fiscal:
• (51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.
• PARTEA 42II^1: Norme metodologice:
• 572. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51) din Codul fiscal rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, existente în sold în contul „1065” la data de 30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului impozabil. Aceste rezerve se impozitează la momentul modificării destinaţiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul fiscal.
• (la data 30-apr-2009 partea 42^I^1 completat de Art. 1, litera A., punctul 3. din Hotarirea 488/2009 )
• PARTEA 43: Codul fiscal:
• (6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitării rezervele din influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare – persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.
• PARTEA 431: Norme metodologice:
• 58. Intră sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal următoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit:
o sumele reprezentând diferenţele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile;
o scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale.

Categorii:literature Etichete:

PRACTIC: BANII CA INSTRUMENT DE A ADMINISTRA VIAŢA COTIDIANĂ, CE BANCĂ MAI ALEGI


BANCILE CARE NE AŞTEAPTĂ ŞI ÎN 2010, CUM MANIPULĂM BANII, UNDE ŞI CÂND
Banca de stat CEC a urcat pana pe locul cinci, mai ales pe seama finantarii guvernului, dar si a cresterii creditului privat cu 13%. Anul de criza 2009 a afectat băncile in clasamentul primelor 10 banci romanesti: cota de piata a BCR, cel mai mare creditor local, a alunecat sub pragul de 20%, competitorii sai austrieci de la Raiffeisen au cazut pe locul 7, in timp ce Banca Transilvania a ajuns pe 8.

Grecii de la Alpha Bank au urcat pe pozitia a patra in pofida speculatiilor privind posibile efecte negative ale crizei din tara de origine a bancii-mama, iar banca de stat CEC a ajuns pe locul 5, dupa o crestere a cotei de piata cu doua puncte procentuale, pana la 6,3%. Activele CEC s-au majorat cu peste 50% pe seama achizitiei de titluri de stat, dar si a cresterii soldului creditelor, insa efortul de a credita s-a reflectat in deteriorarea portofoliului, astfel ca ponderea creditelor clasificate ca indoielnic si pierdere a sarit de 20%.
Volksbank, controlata de grupul austriac cu acelasi nume si care are dificultati si acasa, si Bancpost, detinuta de grecii de la EFG Eurobank, care a avut unul dintre cei mai grei ani din istoria sa de 19 ani.
Apoi este caderea Raiffeisen pana pe locul sapte, cu o cota de piata cu putin peste 6%. Construita pe structura fostei Banci Agricole, Raiffeisen a fost a treia banca locala pana in 2008, cand a fost detronata de compatriotii de la Volksbank. In 2009, bilantul Raiffeisen s-a comprimat, in timp ce Alpha Bank, CEC si UniCredit au crescut substantial. Cu toate ca si-a majorat usor cota de piata fata de 2008, Banca Transilvania, cel mai mare creditor privat autohton, a căzut pe locul 8, dupa ce in 2007 urcase pe 5.
Daca in 2006, cand a fost preluata de austriecii de la Erste, BCR detinea peste un sfert din activele bancare, in 2009 cota de piata a bancii a ajuns la 19%. Pozitia sa de lider dupa active nu este insa periclitata. BRD si-a conservat pozitia secunda, cu o cota de 14,1%, ajustata cu 1,5 puncte procentuale fata de 2008. Filiala grupului francez a devansat insa BCR la profitul net calculat dupa contabilitatea romaneasca, raportand un castig de 792 mil. lei, in timp ce subsidiara austriecilor a obtinut, potrivit unor surse bancare, doar 181 mil. lei, in scadere cu peste 80% fata de 2008.
Volksbank a ramas pe locul trei si a intrat pe pierdere, cu un minim avans la active in fata grecilor de la Alpha Bank care si-au marit cota de piata la 6,4% si au reusit sa incheie anul cu profit si dupa contabilitatea locala, desi la 9 luni intrasera si ei pe pierdere.
Italienii de la UniCredit au urcat la peste 6% cota de piata, insa au ramas pe locul 6, in urma CEC.
In schimb, Bancpost, una dintre primele banci infiintate dupa 1990, a pierdut cota de piata, coborand pe locul 9 si a si intrat pe pierdere in pofida eforturilor de restructurare. Numarul salariatilor a fost redus cu circa 400.
Olandezii de la ING si-au conservat locul 10 ocupat de mai multi ani, cu o cota de 3,3% din activele sistemului bancar, in conditiile in care bilantul a crescut usor fata de 2008, la circa 11 mld. lei (2,6 mld. euro). Recent, au raportat un profit brut de 84 mil. lei (20 mil. euro), in scadere cu 20%.

Categorii:literature Etichete:
%d blogeri au apreciat: