Prima pagină > literature > UN STUDIU DESPRE JURNALISTI

UN STUDIU DESPRE JURNALISTI


Cum vad jurnaliștii romani valorile profesionale si reglementarea in presa
Corectitudinea, interesul public si buna credinţa sunt principalele valori menționate ca importante in munca jurnalistica de participanții la un studiu pe tema felului cum oamenii de presa – cu sau fara atribuții de conducere – înțeleg si pot sa respecte etica profesionala. Pe de alta parte, mulți dintre respondenți spun ca este greu sau foarte greu sa respecte reguli precum verificarea informației din mai multe surse, sa rectifice erori făcute sau sa respecte dreptul la viața privata. 70% dintre respondenți cred ca o lege a presei ar îmbunătăţi actul jurnalistic si doar 35% considera ca o astfel de lege ar îngrădi libertatea presei.

Studiul cantitativ, prezentat vineri, face parte din proiectul „Atureglementarea mass-media din Romania” si a fost realizat de IMAS, Centrul pentru Jurnalism Independent si ActiveWatch-Agentia de monitorizare a presei. Studiul a urmarit: valorile jurnalistice, dificultățile de respectare a acestor valori, opiniile jurnaliștilor privind cauzele încălcărilor deontologiei profesionale, opiniile privind autoreglementarea presei, persoanele considerate modele de etica profesionala. Studiul s-a bazat pe un eșantion de 508 persoane, selectate din rândul conducerilor editoriale ale instituțiilor media, al jurnaliștilor cu poziții de coordonare, respectiv jurnaliști fara atribuții de conducere.

Primele trei valori menționate de fiecare respondent:
• corectitudinea (menționata ca importanta de 83% dintre participanți)
• echidistanta (69%)
• interesul public (68%).
• Respectul fata de viața privata a înregistrat cele mai puține mențiuni

Respectarea regulilor de deontologie in practica:
• 31% dintre respondenți spun ca este greu sau foarte greu sa rectifice o eroare apăruta intr-un material jurnalistic
• 43% spun ca este greu sau foarte greu sa verifice o informație din mai multe surse independente. Directorii si șefii de departamente spun acest lucru intr-o proporție mai mare (57%)
• Jurnaliștii TV spun intr-o proporție mai mica (34%) decât cei din radio (43%) si presa scrisa (47%) ca este greu sau foarte greu ca informația sa fie verificata din mai multe surse
• 15% spun ca este greu sau foarte greu sa se acorde dreptul la replica
• 33% spun ca este greu sau foarte greu sa prezinte punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate intr-un subiect
• 36% spun ca este greu sau foarte greu sa respecte dreptul la viața privata

Importanta respectării in practica a principiilor deontologice:
• Cvasitotalitatea jurnaliștilor considera importante sau oarecum importante principiile jurnalistice
• 91% considera foarte importanta relatarea corecta si echidistanta a informaților legate de instrumentarea unui caz sau de derularea unui proces in justiție
• doar 48% spun același lucru despre protejarea identităţii victimelor accidentelor

Autoreglementarea in presa:
• 54% dintre jurnaliști sunt de acord cu afirmația ca „nu exista persoane suficient de credibile pentru a fi alese intr-un organism de autoreglementare a breslei, care sa judece încălcările deontologiei”
• jurnaliștii din presa scrisa sunt mai puțin sceptici in privința existentei unor persoane credibile care sa conducă un astfel de organism
• 70% sunt de cord cu afirmația „o lege a presei ar imbunatati calitatea actului jurnalistic”
• 35% sunt de acord cu afirmația „o lege a presei ar conduce la îngrădirea libertăţii presei”

Respectarea normelor jurnalistice:
• doar 32% dintre respondenți spun ca din punctul lor de vedere aceste norme sunt respectate in practica
• cauza cea mai des invocata in privința incalcarii normelor jurnalistice – presiunile politice (cauza menționata drept frecventa de 60% dintre respondenți). Alte cauze: insuficienta pregătire a jurnaliștilor, influenta patronatului, presiuni comerciale, opacitatea instituțiilor statului

Soluții menționate pentru creșterea nivelului de respectare a eticii profesionale:
• 71% – pregătirea profesionala a jurnaliștilor
• 48% – specializarea jurnaliștilor pe domenii
• 38% – o lege a presei (soluție menționata mai des de jurnaliștii din presa locala decât de cei din presa cu acoperire naționala)
• 34% – un cod deontologic al breslei si un organism de implementare

Implicarea jurnaliștilor in încheierea de contracte de publicitate:
• 31% dintre respondenți spun ca sunt implicați in încheierea de contracte de publicitate
• jurnaliștii din presa locala si cei din radio spun intr-o mai mare măsura ca sunt implicați in astfel de contracte

Subiecte interzise:
• 17% dintre respondenți reclama existenta unor subiecte interzise in redacții
• 41% dintre respondenți spun ca au invocat norme deontologice in sprijinul materialului lor, iar dintre aceștia doar un sfert spun ca acest lucru nu a ajutat

Modele pentru mediul jurnalistic:
• 34% dintre respondenți l-au menționat pe Cristian Tudor Popescu
• 14% – nu știu/nu cunosc/nu sunt/nu au niciun model de urmat in domeniu
• 12% – Ion Cristoiu
• 12% – Robert Turcescu
• 10% – Mircea Badea
• 10% – Emil Hurezeanu
• 6% – Andreea Esca
• 6% – Marius Tucă

Anunțuri
Categorii:literature Etichete:
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: