ORDONANŢA 70/2011 – AJUTOARELE PENTRU ÎNCĂLZIRE ÎN SEZONUL RECE. Sume, procente, calcule…

ORDONANŢA 70/2011 – AJUTOARE DE ÎNCĂLZIRE

Consumator vulnerabil – persoana singură/familia care nu îşi poate asigura menţinerea locuinţei în condiţii adecvate de temperatură, respectiv 21°C şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute la art. 7 alin. (1) din ordonanţă.

Condiţiile de acordare şi cuantumul ajutorului pentru încălzirea locuinţei
Consumatorii vulnerabili care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie termică furnizată în sistem centralizat beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei acordat din bugetul de stat, denumit în continuare ajutor pentru energie termică, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este de până la 786 lei în cazul familiilor şi 1.082 lei în cazul persoanei singure.
Pentru sprijinirea populaţiei în perioada sezonului rece, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili, prin hotărâre a consiliului local, măsuri de protecţie socială din bugetele locale, după cum urmează:
a)subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei;
b)ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat;
c)atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b).
Ajutoarele pentru energie termică se acordă prin compensarea procentuală aplicată la contravaloarea energiei termice consumate lunar de consumatorul vulnerabil, denumită în continuare factură pentru energie termică, în limita consumului mediu lunar.
În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală prevăzută se acordă din bugetul de stat, după cum urmează:
a)în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 155 lei;
b)în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 155,1 lei şi 210 lei;
c)în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 210,1 lei şi 260 lei;
d)în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 260,1 lei şi 310 lei;
e)în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 310,1 lei şi 355 lei;
f)în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 355,1 lei şi 425 lei;
g)în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 425,1 lei şi 480 lei.
h)în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 480,1 lei şi 540 lei.
i)în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 540,1 lei şi 615 lei.
j)în proporţie de 5%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 615,1 lei şi 786 lei.
(3)Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează între 786,1 lei şi 1.082 lei compensarea procentuală prevăzută la alin. (1) este de 10%.
(4)Pentru persoanele singure ale căror venituri se situează în limitele prevăzute la alin. (2) compensarea procentuală este mai mare cu 10% faţă de proporţiile stabilite pentru familie.
(5)Pentru familiile şi persoanele singure prevăzute la alin. (2) lit. a), beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, compensarea procentuală se acordă în proporţie de 100%.
6)În funcţie de veniturile medii nete lunare pe membru de familie, compensarea procentuală prevăzută la alin. (1) se acordă din bugetul local cu titlu de ajutor conform art. 7 alin. (2) lit. b) şi c), după cum urmează:
a)până la 7%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 155 lei;
b)până la 14%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 155,1 lei şi 210 lei;
c)până la 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 210,1 lei şi 260 lei;
d)până la 27%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 260,1 lei şi 310 lei;
e)până la 33%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 310,1 lei şi 355 lei;
f)până la 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 355,1 lei şi 425 lei;
g)până la 46%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 425,1 lei şi 480 lei;
h)până la 53%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 480,1 lei şi 540 lei;
i)până la 59%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 540,1 lei şi 615 lei;
j)până la 61%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 615,1 lei şi 786 lei;
k)până la 63%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 786,1 lei şi 1.082 lei.
În oricare dintre situaţiile prevăzute, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să acorde un sprijin cumulat care să reprezinte cel puţin 10% din maximul compensării prevăzute la alin. (6).
1)Consumatorii vulnerabili, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru gaze naturale, după cum urmează:
a)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei li se acordă o sumă de 262 lei;
b)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei şi 210 lei li se acordă o sumă de 162 lei;
c)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei şi 260 lei li se acordă o sumă de 137 lei;
d)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei şi 310 lei li se acordă o sumă de 112 lei;
e)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei şi 355 lei li se acordă o sumă de 87 lei;
f)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei şi 425 lei li se acordă o sumă de 62 lei;
g)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei şi 480 lei li se acordă lunar o sumă de 44 lei;
h)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei şi 540 lei li se acordă lunar o sumă de 31 lei;
i)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 540,1 lei şi 615 lei li se acordă lunar o sumă de 19 lei.
(2)În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin hotărâre a consiliului local, ajutoare pentru gaze naturale peste tranşele şi cuantumurile prevăzute la alin. (1).
1)Familiile şi persoanele singure cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei lemne, cărbuni, combustibili petrolieri, beneficiază de ajutor lunar pentru încălzirea locuinţei pe perioada sezonului rece, denumit în continuare ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri, după cum urmează:
a)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează până la 155 lei li se acordă lunar o sumă de 54 lei;
b)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 155,1 lei şi 210 lei li se acordă lunar o sumă de 48 lei;
c)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 210,1 lei şi 260 lei li se acordă lunar o sumă de 44 lei;
d)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 260,1 lei şi 310 lei li se acordă lunar o sumă de 39 lei;
e)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 310,1 lei şi 355 lei li se acordă o sumă de 34 lei;
f)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 355,1 lei şi 425 lei li se acordă o sumă de 30 lei;
g)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 425,1 lei şi 480 lei li se acordă lunar o sumă de 26 lei;
h)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 480,1 lei şi 540 lei li se acordă lunar o sumă de 20 lei;
i)familiilor şi persoanelor singure al căror venit net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure se situează între 540,1 lei şi 615 lei li se acordă lunar o sumă de 16 lei.
2)Pentru familiile şi persoanele singure, beneficiare ale ajutorului social stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul pentru combustibili solizi sau petrolieri este de 58 lei.

IZOLAREA TERMICĂ A BLOCURILOR. FACILITĂŢI, AUTORIZAŢII, TERMENE

PERFORMANTA ENERGETICA A BLOCURILOR
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 503 din data de 14 iulie 2011 a fost publicata Legea nr. 158/2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte.
• Legea aproba OUG nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, care merita retinute urmatoarele:
• Proprietarii apartamentelor din blocurile de locuinte si ai imobilelor care au executat lucrari de interventie pe cheltuiala proprie beneficiaza de scutire de la plata impozitului aferent locuintei pe o perioada de 7 ani, pe baza auditului energetic.
• De asemenea asociatia de proprietari poate participa, prin reprezentant desemnat, la contractarea proiectarii si a executiei lucrarilor de interventie.
• Auditul energetic semnifica faptul ca se certifica realizarea recomandarilor propuse de catre auditorul energetic pentru cladiri.
• Un alt aspect la lege: inchiderea balcoanelor/logiilor cu tamplarie performanta energetic.
• Legea mai stabileste ca in cazul preluarii totale sau partiale de catre autoritatile locale a cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie corespunzatoare cotei proprietarior, vor fi luate in considerare, cu prioritate, locuintele apartinand urmatoarelor categorii de persoane:
- persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate in intretinere;
- persoane singure/familii ale caror venituri medii nete lunare pe persoana singura/membru de familie sunt mai mici decat castigul salarial mediu net lunar pe economie.
• Autoritatile administratiei publice locale pot hotari si preluarea cheltuielilor aferente lucrarilor de interventie, corespunzatoare cotei de 50% ce revine Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.

FONDUL PROPRIETATEA: DISTRIBUIREA DIVIDENDELOR

FONDUL PROPRIETATEA DISTRIBUIE DIVIDENDE PRIN BRDE SOCIETE GENERALE

Fondul Proprietatea a anuntat ca banca selectata pentru serviciile necesare in derularea distribuirea dividendelor corespunzatoare profiturilor realizate in anii financiari 2008 si 2009 este BRD Societe Generale.

SĂNĂTATEA CONDUCĂTORILOR AUTO!

NORME PENTRU CONDUCEREA AUTOVEHICULUI!
CORECT, DAR PENTRU FUNCŢIILE DE CONDUCERE, DEMNITATE, ETC SUNT NORME?
POŢI FII MINISTRU DACĂ NU-ŢI AUZI POPORUL?
POŢI FI DEPUTAT DACĂ EŞTI ALCOOLIC?
Dar primar, dacă nu vezi?

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 631 din data de 8 septembrie 2010 a fost publicat Ordinul ministrului sanatatii nr. 1162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice si mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.
In vederea punerii in aplicare a noilor norme, ordinul clasifica conducatorii auto in doua grupe:
- grupa 1: conducatori auto ai autovehiculelor din categoriile A, A1, A2, AM, B, B1 si BE;
- grupa 2: conducatori auto ai autovehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 si D1E.
Candidatii pentru obtinerea permisului de conducere a autovehiculelor prevazute in grupele 1 si 2 sunt obligati sa efectueze un examen medical in scopul depistarii uneia sau mai multor afectiuni.
Examinarile medicale trebuie sa fie efectuate inainte de eliberarea initiala a permisului de conducere, iar ulterior, conducatorii auto sunt obligati sa efectueze examinarile medicale ori de cate ori permisul de conducere este reinnoit, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
1. Vederea
Potrivit actului normativ, toti solicitantii unui permis de conducere trebuie sa se supuna unui examen corespunzator pentru a se asigura ca au acuitatea vizuala necesara pentru conducerea unui autovehicul. Daca exista motive de indoiala cu privire la acuitatea vizuala a solicitantului, acesta este examinat de o unitate de asistenta medicala autorizata.
Pentru grupa 2, nu se emit si nu se reinnoiesc permise de conducere pentru solicitantii sau conducatorii auto care prezinta probleme in ceea ce priveste sensibilitatea la contraste sau care sufera de diplopie.
2. Auzul
Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reinnoite pentru candidatii sau conducatorii auto din grupa 2 numai cu avizul unei unitati de asistenta medicala autorizate.
3. Handicapul locomotor
Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reinnoite pentru candidatii ori conducatorii auto care prezinta afectiuni sau anormalitati ale aparatului locomotor care fac periculoasa conducerea unui autovehicul.
4. Afectiuni cardiovasculare
Permisele de conducere nu se elibereaza si nu se reinnoiesc in situatiile in care persoana in cauza prezinta tulburari grave ale ritmului cardiac. Permisele de conducere nu pot fi eliberate sau reinnoite persoanelor care prezinta angina pectorala de repaus sau la emotie.
5. Dibetul zaharat
Nu se emit si nu se reinnoiesc permise de conducere pentru solicitantii sau conducatorii auto cu episoade repetate de hipoglicemie acuta si/sau care nu sunt deplin constienti de implicatiile acesteia. Un conducator auto care sufera de diabet trebuie sa demonstreze ca intelege riscurile hipoglicemiei si ca este capabil sa tina sub control aceste episoade.
6. Afectiuni neurologice
Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reinnoite candidatilor ori conducatorilor auto care prezinta afectiuni neurologice grave, in afara cazurilor in care solicitarea se bazeaza pe un aviz medical autorizat.
Conducatorilor auto cu epilepsie din grupa 1 trebuie sa li se monitorizeze capacitatea de a conduce pana cand trec cel putin 5 ani fara nicio criza.
Pentru conducatorii auto din grupa 2, trebuie sa treaca o perioada de 10 ani fara crize si fara administrarea unui tratament medicamentos antiepileptic.
7. Tulburari mintale
Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reinnoite in cazurile candidatilor ori conducatorilor auto care prezinta urmatoarele afectiuni:
- tulburari mintale grave, congenitale sau dobandite ca urmare a unor afectiuni, traume ori interventii neurochirurgicale;
- retard psihic sever;
- probleme comportamentale grave datorite varstei sau tulburari grave ale capacitatii de judecata, comportament ori adaptabilitate.
Sunt exceptate situatiile in care solicitarile sunt insotite de avizul medical autorizat si, daca este necesar, de controale medicale periodice.
8. Alcoolul
Permisele de conducere nu se elibereaza sau nu se reinnoiesc in cazurile persoanelor care sunt dependente de alcool ori sunt incapabile sa se abtina de la consumul de alcool atunci cand conduc.
Dupa o perioada de abstinenta dovedita si numai cu conditia existentei unui aviz medical autorizat, precum si a unor controale medicale periodice, permisele de conducere pot fi eliberate sau reinnoite candidatilor ori conducatorilor auto care au fost dependenti de alcool.
9. Droguri si medicamente
Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reinnoite candidatilor ori conducatorilor auto care sunt dependenti de substante psihotrope sau care nu sunt dependenti de astfel de substante, dar fac abuz de ele in mod regulat, oricare ar fi categoria de permis care se solicita.
10. Afectiuni renale
Pentru candidatii si conducatorii auto din grupa 1, permisele de conducere pot fi eliberate sau reinnoite in cazul persoanelor cu insuficienta renala grava, numai pe baza unui aviz medical autorizat si cu conditia efectuarii unor controale medicale periodice.
Pentru candidatii si conducatorii auto din grupa 2, permisele de conducere nu sunt eliberate sau reinnoite in cazul persoanelor cu insuficienta renala grava ireversibila, cu exceptia cazurilor exceptionale justificate in mod corespunzator printr-un aviz medical autorizat si numai cu conditia efectuarii unor controale medicale periodice.

DIN 09 SEPTEMBRIE 2010 ACTE NOI PRIVIND ACHIZITIA DE VEHICULE DIN COMUNITATEA EUROPEANA

DESPRE ACHIZITIA VEHICULELOR DIN COMUNITATEA EUROPEANA DIN
09 SEPTEMBRIE 2010

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 627 din data de 6 septembrie 2010 a fost publicat Ordinul comun al ministrului administratiei si internelor si ministrului finantelor publice nr. 168/2039/2010 pentru completarea Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 1501/2006 privind procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor.
Actul normativ completeaza Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1501/2006 privind procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor.
Ordinul prevede ca Serviciul public comunitar regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor competent verifica daca din documentele prezentate conform art. 7 alin. 1 din Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1501/2006, rezulta ca persoana care solicita inmatricularea a realizat achizitia intracomunitara a vehiculului, in sensul titlului VI din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
In caz afirmativ, serviciul mentionat anterior verifica pe cale informatica daca persoana care solicita inmatricularea mijlocului de transport achizitionat din alt stat membru al Uniunii Europene este inregistrata in scopuri de TVA confom Legii nr. 571/2003, situatie in care nu mai este necesara prezentarea altor documente.
Daca persoana care a realizat achizitia intracomunitara a mijlocului de transport si solicita inmatricularea acestuia nu este inregistrata in scopuri de TVA, pe langa celelalte documente prevazute de Ordinul nr. 1501/2006, aceasta trebuie sa depuna, dupa caz:
- formularul «Certificat privind atestarea platii taxei pe valoarea adaugata, in cazul achizitiilor intracomunitare de mijloace de transport noi», prevazut in anexa nr. 1 la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1.128/2009; sau
- formularul «Certificat», prevazut in anexa nr. 2 la Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1.128/2009, daca mijlocul de transport nu este nou.

SERVICIILE: PUNCT DE CONTACT UNIC

Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, 1 septembrie 2010, o hotarare privind organizarea si functionarea Punctului de Contact Unic electronic (PCU electronic), care stabileste modalitatea de interactiune online dintre institutiile publice din Romania si prestatorii de servicii.

Hotararea vine sa completeze OUG nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii in Romania, prin care a fost implementata Directiva 2006/123/CE (Directiva Servicii).

PCU electronic vizeaza facilitarea accesului la informatii de interes general privind sectoarele economic, financiar-fiscal, etc si suport pentru solicitanti, pentru rezolvarea problemelor lor in mod eficient.

Prin publicarea informatiilor si a legaturilor utile, prin facilitarea obtinerii online a autorizatiilor, avizelor si certificatelor de care au nevoie pentru patrunderea pe piata, accesul companiilor (nationale si internationale) va fi mai usor si mai transparent. 

www.e_guvernare.ro  

PENSIILE SPECIALE, NOI INSTRUCŢIUNI DE LA MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 608 din 27 august 2010 au fost publicate Instructiunile ministrului administratiei si internelor nr. 191/2010 de aplicare a Hotararii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
1. Obiectul instructiunilor il constituie pensile stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, cuvenite sau aflate in plata la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor.
2. Pensiile se recalculeaza prin determinarea stagiilor de cotizare si a punctajelor medii anuale, pe baza veniturilor lunare individuale realizate, si prin stabilirea cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor.
3. Recalcularea pensiilor se face pe baza adeverintelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale, inaintate de beneficiarii pensiilor, impreuna cu o solicitare scrisa, la Casa de Pensii a Ministerului Administratiei si Internelor.
4. Instructiunile aduc precizari detaliate cu privire la sumele care sunt incluse in veniturile lunare aferente perioadei in care persoanele in cauza si-au desfasurat activitatea in calitate de cadru militar in activitate, politist sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, precum si cu privire la modul de inscriere in adeverinte a veniturilor lunare individuale realizate de aceste persoane.
5. In vederea eliberarii adeverintelor necesare stabilirii punctajelor medii anuale, beneficiarii formuleaza o cerere scrisa care cuprinde datele de identificare si datele de contact ale acestora, inclusiv cele privind adresa de domiciliu la care vor fi transmise adeverintele.
6. Instructiunile aduc, de asemenea, precizari cu privire la institutiile si structurile din cadrul acestora la care trebuie depusa cererea, modul in care aceste structuri vor verifica si vor extrage situatia activitatii profesionale desfasurate de catre persoana in cauza etc.

TRANSPORTURILE RUTIERE: REGISTRUL ELECTRONIC AL CONDUCATORILOR AUTO, NOUTATE …

MODIFICARI PRIVIND TRANSPORTURILE RUTIERE

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 616 din data de 1 septembrie 2010 a fost publicata Ordonanta Guvernului nr. 27/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere.
Modificarile aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 vizeaza, in principal, urmatoarele aspecte:
1. La intocmirea programelor de transport rutier public de persoane in trafic judetean si interjudetean vor fi consultate organizatiile patronale reprezentative.

2. Autoritatea competenta inregistreaza in registrul electronic al conducatorilor auto toti conducatorii auto care efectueaza operatiuni de transport rutier, precum si conducatorii auto sanctionati potrivit legislatiei din domeniul transporturilor rutiere, detinatori sau nu ai unui certificat de competenta profesionala si elibereaza, la cererea conducatorului auto, fisa profesionala a acestuia, document care evidentiaza activitatea profesionala a conducatorului auto.
Continutul registrului electronic al conducatorilor auto, forma si modul de eliberare a fisei profesionale a conducatorului auto vor fi stabilite prin norme.

3. Perioada de valabilitate a copiilor conforme ale licentei de transport eliberate de autoritatea competenta este de minimum un an, fara a depasi perioada de valabilitate a licentei de transport. In vechea reglementare, perioada de valabilitate a copiilor conforme ale licentei de transport eliberate de autoritatea competenta era de un an, fara a depasi perioada de valabilitate a licentei de transport.

4. Este interzisa efectuarea transportului rutier public de persoane in trafic national pe baza autorizatiei de transport international, cu imbarcarea/debarcarea persoanelor intre doua puncte de pe teritoriul Romaniei.

5. Transportul rutier de persoane prin servicii ocazionale se poate efectua de catre operatorii de transport rutier numai pe baza documentului de transport eliberat de autoritatea competenta, completat si inregistrat la sediul operatorului de transport si transmis acesteia inaintea efectuarii transportului.

6. Activitatile conexe transportului rutier se efectueaza de catre intreprinderi numai pe baza licentei pentru activitati conexe transportului rutier, eliberata de autoritatea competenta.
In vederea eliberarii licentei pentru activitati conexe transportului rutier – activitati desfasurate de autogari, activitati de intermediere a operatiunilor de transport rutier public – intreprinderea trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: baza materiala, competenta profesionala, onorabilitate, capacitate financiara (doar in cazul activitatii de intermediere a operatiunilor de transport rutier public).

7. Defectiunile tehnice constatate la controlul in trafic se clasifica in defectiuni tehnice minore, majore si periculoase, conform planului de operatiuni stabilit prin reglementarile specifice in vigoare.

8. Se introduc noi contraventii:
- efectuarea transportului de marfuri cu depasirea cu pana la 20% a masei totale maxime autorizate pentru vehicule cu o incarcatura utila admisibila care depaseste 12 tone sau cu pana la 25% a masei totale maxime autorizate pentru vehicule cu o incarcatura utila admisibila care nu depaseste 12 tone;
- efectuarea transportului de marfuri cu depasirea cu cel putin 20% a masei totale maxime autorizate pentru vehicule cu o incarcatura utila admisibila care depaseste 12 tone sau cu cel putin 25% a masei totale maxime autorizate pentru vehicule cu o incarcatura utila admisibila care nu depaseste 12 tone;
- efectuarea transportului rutier cu vehicule rutiere care prezinta defectiuni tehnice majore;
- efectuarea transportului rutier cu vehicule rutiere care prezinta defectiuni tehnice periculoase.

CALOMNIA DE BUNĂVOIE!…

DUPĂ MAI BINE DE TREI ANI PROCURORII VOR SA AFLE DACA ÎN ROMÂNIA SE PEDEPSEŞTE CALOMNIA ŞI SE ADRESEAZĂ INSTANŢEI SUPREME‼
E TÂRZIU, E DEVREME?

Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii avand in vedere consecintele deciziei Curtii Constitutionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 104 din 12 februarie 2007) asupra activitatii dispozitiilor articolelor 205, 206 si 207 din Codul penal.
Analiza care a stat la baza promovarii recursului in interesul legii priveste solutiile pronuntate de catre instante dupa momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei a deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale (respectiv, incepand cu 12 februarie 2007) si indiferent de data la care faptele susceptibile de a fi incadrate in art. 205 sau art. 206 din Codul penal au fost savarsite. Problema comuna a hotararilor judecatoresti o reprezinta implicatiile acestei decizii cu privire la aplicarea in timp a legii penale
Orintarile jurisprudentei:
1. Unele instante au considerat dispozitiile art. 205-207 din Codul penal ca fiind in vigoare, fiind pronuntate, in functie de data savarsirii faptei:

1.1. solutii intemeiate pe dispozitiile art. 10 litera b din Codul penal cu referire la art. 12, 13 din Codul penal, atunci cand faptele au fost savarsite inainte de abrogarea intervenita prin art. I punctul 56 din Legea nr. 278/2006 sau dupa abrogare, insa pana la publicarea deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale.

1.2. solutii de condamnare sau achitare intemeiate pe dispozitiile art. 181 din Codul penal, pentru fapte savarsite in perioda precizata la punctul 1.1.

1.3. solutii de condamnare, respectiv de admitere a plangerii intemeiate pe dispozitiile art. 2781 alin. 8 litera b din Codul de procedura penala pentru fapte savarsite dupa publicarea deciziei nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale.

2. Alte instante au considerat ca dispozitiile art. 205-207 din Codul penal nu sunt in vigoare, pronuntand solutii intemeiate pe dispozitiile art. 10 litera b din Codul de procedura penala, fie ca este vorba de solutionarea pe fond a conflictului de drept penal, fie numai solutionarea plangerilor intemeiate pe art. 2781 din Codul de procedura penala, indiferent daca faptele au fost savarsite inainte sau dupa decizia nr. 62/2007 a Curtii Constitutionale,

Opinia Procurorului General este in sensul celei de a doua orientari.

PRACTIC: CHELTUIELI CU MASA SALARIATILOR!

SUNT PATRON: DAR CE FAC CU MASA SALARIATILOR?

Normele metodologice pentru aplicarea art. 57 din Codul fiscal aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, prevad la pct. 106 ca venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna, conform art. 55 alin. (1) – (3) din Codul fiscal de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. Rezulta ca in venitul brut lunar realizat intra:
- venitul din salarii,
- veniturile asimilate salariilor carora li se aplica aceleasi reguli de impunere si avantajele acordate de angajator. Conform cu art. 55 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, sunt tratate ca avantaje impozabile:
- cazarea,
- hrana,
- imbracamintea,
- personalul pentru munci casnice,
- precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei. Daca societatea acorda o masa salariatilor, contravaloarea acesteia este considerata, din punct de vedere fiscal, avantaj impozitat si se cumuleaza cu celelalte venituri salariale primite in luna respectiva.
- Contravaloarea meselor oferite angajatilor se include asadar in veniturile din salarii si se impoziteaza potrivit prevederilor art. 57 din Codul fiscal, si asupra acestor sume se calculeaza, retin si vireaza toate contributiile sociale obligatorii aferente veniturilor salariale.
Angajatorii societati comerciale care au organizate cantine proprii pot achizitiona si distribui tichete de masa numai salariatilor proprii incadrati cu contract individual de munca, dar in ceea ce priveste tratamentul lor fiscal, conform cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 au fost eliminate din sfera veniturilor neimpozabile incepand cu 01 iulie 2010. Rezulta ca in aceasta situatie contravaloarea tichetelor de masa va fi inclusa in statul de salarii in scopul impozitarii, iar calculul, retinerea si virarea impozitului pe salarii se va efectua de catre angajator.

In ceea ce priveste contributiile sociale obligatorii, privind scutirea de la plata acestora stabilite potrivit art. 8 din Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, raman in vigoare, salariatul datorand de fapt, pentru veniturile respective, numai impozitul pe venitul din salarii. Rezulta ca si in situatia in care aceste venituri sunt supuse impozitului pe salarii, angajatorul nu va calcula contributiile obligatorii (individuale si datorate de angajator) asupra tichetelor de masa care se acorda in continuare cu respectarea prevederilor Legii nr. 142/1998. Calculul e mai complicat, pentru tichetele de masa …
Concluzii:
1. Dar de retinut, influenta impozitarii tichetelor de masa va fi dubla, majorand baza de calcul a impozitului, prin cumularea valorii lor cu celelalte venituri salariale in vederea impozitarii, si prin stabilirea unei deduceri personale mai mici si impozitul va fi mai mare si va fi suportat de salariat caruia ii va fi diminuat castigul salarial cu acest impozit pe salarii mai mare. Deci salariatul este afectat prin aplicarea noilor reglementari.
2. La nivelul angajatorului, insa, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate potrivit legii sunt cheltuieli cu deductibile la calcul impozitului pe profit.

CE URMEAZĂ ÎN ECONOMIE?

CE URMEAZA IN ECONOMIE: TENDINTE, CRESTERI, REDUCERI, DISPONIBILIZARI, CIFRELE DE CARE AI NEVOIE PENTRU A LUA DECIZII CORECTE!

Pentru perioada august-octombrie 2010, managerii societatilor comerciale se asteapta la stabilitate in ce priveste sectorul serviciilor, dar si la o scadere moderata in constructii si comertul cu amanuntul, comparativ cu cele trei luni anterioare, informeaza INS. De asemenea, angajatorii estimeaza o scadere a numarului de salariati, mai ales in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.

1. Tendinta de relativa stabilitate a activitatii – industria prelucratoare
In cadrul anchetei de conjunctura din luna august 2010, managerii din industria prelucratoare preconizeaza, pentru urmatoarele trei luni, o relativa stabilitate a volumului productiei (sold conjunctural -5%).

In ceea ce priveste numarul de salariati se estimeaza scadere, soldul conjunctural fiind de -16% pe total industrie prelucratoare (-23% la intreprinderile foarte mari, cu 500 salariati si peste).

Conform INS, pentru unele dintre activitati se va inregistra o tendinta de scadere mult mai accentuata decat pe total: fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului; metalurgie si fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -46%, -45% si respectiv -32%).

De asemenea, pentru preturile produselor industriale, se prognozeaza o crestere moderata a acestora in urmatoarele trei luni (sold conjunctural +11%).

2. Tendinta de scadere moderata a activitatii – constructii
In acelasi timp, potrivit estimarilor din luna august 2010, in activitatea de constructii se va inregistra, pentru urmatoarele trei luni, o scadere moderata a volumului productiei (sold conjunctural -11%) si o scadere a stocului de contracte si comenzi (sold conjunctural -18%).

Managerii estimeaza o scadere a numarului de salariati (sold conjunctural -16%), aceasta tendinta fiind data in special de intreprinderile mici, cu mai putin de 50 salariati. In ceea ce priveste preturile lucrarilor de constructii, se preconizeaza o crestere moderata a acestora (sold conjunctural +9%).

3. Tendinta de scadere moderata a activitatii- comert cu amanuntul
Managerii din sectorul de comert cu amanuntul au estimat in luna august 2010 scadere moderata a activitatii economice pentru urmatoarele trei luni (sold conjunctural -14%).

Totodata, volumul total al vanzarilor de marfuri va avea o tendinta de scadere moderata (sold conjunctural -13%), iar volumul comenzilor adresate de catre unitatile comerciale furnizorilor de marfuri vor inregistra scadere (sold conjunctural -16%).

Angajatorii prognozeaza, pentru urmatoarele trei luni, si o scadere moderata a numarului de salariati din acest sector (sold conjunctural -6%).

Managerii societatilor comerciale estimeaza ca preturile de vanzare cu amanuntul vor inregistra o crestere (sold conjunctural +35%).

4. Tendinta de relativa stabilitate a activitatii – servicii
Conform estimarilor din luna august 2010, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaste relativa stabilitate (sold conjunctural -5%).

In sectorul de servicii se estimeaza, pentru urmatoarele trei luni, scadere moderata a numarului de salariati (sold conjunctural -13%). Aceasta tendinta este data in special de intreprinderile mari, cu 250-499 de salariati si (sold conjunctural -20%).

Conform opiniei managerilor, preturile de vanzare sau de facturare a prestatiilor vor avea o tendinta de crestere moderata (sold conjunctural +8%).

CHELTUIELILE CONFORM CODULUI FISCAL : Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare

ART. 21 din Codul Fiscal
Cheltuieli
(1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Norme metodologice
(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; Norme metodologice
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale; Norme metodologice
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
e) cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme; Norme metodologice
f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; Norme metodologice
g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; Norme metodologice
h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul. Norme metodologice
(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; Norme metodologice
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; Norme metodologice
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) *** Abrogată
g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
Norme metodologice
l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%; Norme metodologice
m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop; Norme metodologice
n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii.

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; Norme metodologice
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale;
Norme metodologice
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile stabilite prin norme; Norme metodologice
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau servicii; Norme metodologice
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; Norme metodologice
g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora. Excepţia nu se aplică pentru cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a titlurilor de participare tranzacţionate pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 inclusiv; Norme metodologice
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c)
j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt încheiate contracte; Norme metodologice
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n). În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
1. 3 la mie din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la congrese internaţionale;
Norme metodologice
r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
s) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) şi m).
ş) cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreştere a valorii acestora.
t) în perioada 1 mai 2009—31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, pază şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

(5) Regia Autonomă “Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” deduce la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
a) cheltuielile reprezentând diferenţa dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială, Guvernul României şi Curtea Constituţională pentru plata activităţii de reprezentare şi protocol şi cheltuielile înregistrate efectiv de regie;
b) cheltuielile efectuate, în condiţiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului “Palat Elisabeta” din domeniul public al statului;
c) *** Abrogată.
(6) Compania Naţională “Imprimeria Naţională – S.A.” deduce la calculul profitului impozabil cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale.

CONTRIBUŢIILE SOCIALE “ONLINE” DIN 25 SEPTEMBRIE 2010

Din 25 septembrie, toate formularele de contributii sociale vor putea fi depuse online catre toate institutiile. e-Romania va fi platforma prin intermediul careia se va face acest lucru. De procesarea formularelor se va ocupa fiecare institutie in parte. S-ar putea ca fiecare persoana care va depune declaratiile sa aiba un user si o parola”.
Persoanele care realizeaza venituri de natura profesionala pentru care se platesc contributiile individuale (pensie, somaj si sanatate) trebuiau ca pana la 25 august sa depuna cate o declaratie pentru asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv sa incheie contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
Acte necesare pentru depunerea dosarului cf. OUG.58.2010
1. Copie CI/BI titular
2. Procura sau imputernicire daca este necesar
3 Certificat de inregistrare fiscala (PFA)
4. Copie dupa decizia de impunere la circa financiara (unde este inregistrata persoana cu venituri suplimentare)
5. Declaratia pe propria raspundere ca detine venitul mentionat in declaratie.
Atentie: Trebuie specificat pe ordinul de plata (la obiectul Platii) OUG. 58/2010.

PRACTIC: CASAREA MIJLOACELOR FIXE

CASAREA MIJLOACELOR FIXE UZATE

1. Operatorii economici, societati comerciale si alte asemenea au obligatia evidentierii in contabilitate, in conturi distincte, a mijloacelor fixe si a amortizarii acestora.
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe cu valoarea de intrare complet amortizata sau cu valoarea de intrare ramasa nerecuperata se face cu aprobarea responsabilului cu gestiunea patrimoniului, administrator, consiliul de administratie, etc.
2. Dupa aprobarea scoaterii din functiune a mijloacelor fixe se va proceda la valorificarea acestora.
3. Procedura de valorificare prin vanzare (licitatie sau negociere directa) sau prin casare va fi aprobata de catre responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
4. Casarea mijloacelor fixe se va face de catre o comisie de casare numita prin decizia organului care a aprobat scoaterea din functiune.
5. Cu ocazia casarii se va proceda la dezmembrarea mijloacelor fixe si la valorificarea acestora, astfel:
• vanzarea componentelor rezultate in urma dezmembrarii;
• utilizarea componentelor rezultate la executarea altor mijloace fixe din cadrul unitatii. Evaluarea componentelor se va face de catre comisia de casare;
• valorificarea ca materiale nerecuperabile.
6. Mentinerea in functiune a mijloacelor fixe care pot afecta protectia vietii, a sanatatii si a mediului, ca:
- mijloace de transport rutier, feroviar, aerian si naval,
- masini de constructii si de gospodarie comunala,
- masini de ridicat etc.,
dupa expirarea duratei normale de functionare, se va putea face numai pe baza unui raport tehnic intocmit de organisme de certificare sau organisme de inspectie tehnica abilitate in domeniul de activitate al mijlocului fix.
In concluzie, in cazul in care mijloacele fixe complet amortizate mai pot fi folosite in activitatea firmei, acestea nu trebuie neaparat casate sau scoase din functiune.

7. Mijloacele fixe complet amortizate trebuie casate in situatia in care nu mai au nicio utilitate sau in cazul in care pot afecta protectia vietii, a sanatatii si a mediului.

TICHETUL DE MASA IN SEMESTRUL AL II -LEA 2010

TICHETUL DE MASA RĂMÂNE LA 8,72 LEI
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 596 data de 23 august 2010 a fost publicat Ordinul ministruluil muncii, familiei si protectiei sociale nr. 1112/2010 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masa pentru semestrul II al anului 2010.
Potrivit noului ordin, pentru semestrul II al anului 2010, incepand cu luna septembrie, valoarea nominala a unui tichet de masa, se mentine la nivelul ultimei valori nominale indexate de 8,72 lei, stabilite prin Ordinul ministrului muncii, familiei si protectiei sociale nr. 135/2010.

PRACTIC: GARDA FINANCIARA NU ARE TOTDEAUNA DREPTATE!

PLANGEREA IMPOTRIVA CONTROLULUI EFECTUAT DE Garda Financiara

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 593 data de 20 august 2010 a fost publicat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2160/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind solutionarea plangerilor prealabile formulate impotriva proceselor-verbale de control financiar incheiate in baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare.
Impotriva procesului-verbal de control financiar se poate formula plangere prealabila, in conditiile si in termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, plangerea astfel formulata reprezentand cale administrativa de atac.
Plangerea prealabila se depune la directia din care face parte organul de control financiar al carui act este atacat. Introducerea plangerii prealabile nu suspenda executarea actului atacat. Insa, aceasta dispozitie nu aduce atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executarii actului atacat, in temeiul si conditiile Legii nr. 554/2004.
Plangerea prealabila se formuleaza in scris si va cuprinde: datele de identificare a contestatorului, obiectul plangerii, motivele de fapt si de drept, dovezile pe care se intemeiaza, semnatura contestatorului, reprezentantului legal sau a imputernicitului, dupa caz, precum si stampila in cazul persoanelor juridice.
Plangerea se solutioneaza de catre directia/structura din care face parte organul de control financiar al carui act este atacat, printr-un colectiv special constituit. Organul de solutionare competent este format din specialisti care nu au participat la intocmirea procesului-verbal de control financiar atacat.
Solutionarea plangerii prealabile se face prin decizie scrisa semnata de catre conducatorul directiei din care face parte organul de control financiar al carui act a fost atacat. Decizia emisa in solutionarea plangerii prealabile este definitiva in sistemul cailor administrative de
Prin solutionarea plangerii prealabile nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului in propria cale de atac.
Organul de solutionare competent va analiza plangerea prealabila in raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei, pronuntandu-se mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond, iar cand se constata ca acestea sunt intemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei.
Exceptiile de procedura pot fi urmatoarele:
- nerespectarea termenului de depunere a contestatiei,
- lipsa calitatii procesuale,
- lipsa capacitatii,
- lipsa unui interes legitim,
- contestarea altor sume si masuri decat cele care au facut obiectul actului atacat.
Exceptiile de fond in procedura de solutionare a plangerilor prealabile pot fi urmatoarele: necompetenta organului care a incheiat actul contestat, prescriptia, autoritatea de lucru judecat etc.
Organul de solutionare competent poate suspenda, prin decizie motivata, solutionarea cauzei atunci cand organul care a efectuat controlul financiar a sesizat organele in drept cu privire la existenta indiciilor savarsirii unei infractiuni.
Prin decizie, plangerea prealabila va putea fi admisa in totalitate sau in parte ori respinsa.
In cazul admiterii se va decide, dupa caz, anularea totala sau partiala a actului atacat, situatie in care urmeaza sa se incheie un nou proces- verbal de control financiar care va avea in vedere strict considerentele deciziei de solutionare.
Plangerea prealabila poate fi respinsa, dupa caz, ca: neintemeiata, nemotivata, fiind fara obiect, aceste solutii nefiind prevazute limitativ.
Decizia privind solutionarea plangerii prealabile se comunica contestatorului in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala si poate fi atacata de catre contestator, la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta, in conditiile legii.

NEUROECONOMIA – “Crestere a gradului de incredere a oamenilor ar trebui sa se intample nu prin injectarea cu oxitocina ci prin maximizarea interactiunilor sociale pozitive, cum ar fi: libertatea presei, o moneda stabila, un sistem bancar solid, o infrastructura bine pusa la punct, un sistem de invatamant performant, politici guvernamentale de stimulare a investitiilor, un climat social stabil samd. Cei responsabili sunt desigur, guvernantii unei tari. ”

UN NOU DOMENIU ŞTIINŢIFIC: NEUROECONOMIA

PE PIAŢA DE AFACERI OAMENII NU SUNT TOTDEAUNA RAŢIONALI, CRIZA SUPUNE OAMENII DE AFECRI LA TESTE IMPREVIZIBILE, CEI TARI REZISTĂ, DILETANŢII PLEACĂ, PÂNĂ LA URMĂ DUMNEZEU NU POATE FI MANIPULAT …CU BANI …, DAR PLĂTIM TOŢI …

Preclucrare dupa un interviu cu Larissa Batrancea – neoroeconomist (România), facut public de presa si preluat de agentiile de stiri.

Neuroeconomia e un domeniu stiintific, nu neaparat o stiinta. Aici sunt de lamurit doua lucruri. Faptul ca românii stiu atat de putine lucruri se datoreaza lipsei profesionistilor in acest domeniu. Nu avem cercetatori in neuroeconomie. In al doilea rand, analizele neuroeconomice presupun costuri foarte mari.
Pentru un experiment neuroeconomic cu un numar de 12 subiecti de pilda este nevoie de cateva mii de euro. Se inchiriaza un RMN care nu e foarte ieftin. Apoi, subiectii trebuie si ei platiti, si nu in ultimul rand, trebuie remunerati si cei care analizeaza si interpreteaza datele obtinute in urma experimentului. E vorba de economisti, neurologi, psihologi si asa mai departe.
Domeniul neuroeconomiei e tanar, are aproximativ 20 de ani. Ingemaneaza economia, psihologia si neurologia. Unii se intreaba de ce avea nevoie economia de celelalte doua stiinte? Raspunsul e simplu. Studiile empirice au aratat ca pe piata, oamenii nu sunt intotdeauna rationali, asa cum acredita Adam Smith prin modelul sau homo oeconomicus.

Oamenii au episoade de comportament economic irational. Aceste devieri de la comportamentul rational au fost puse pe seama emotiilor, domeniu de care e responsabila psihologia. Cat priveste neurologia, este evident ca din moment ce deciziile pe care le luam sunt filtrate de creier, era nevoie pentru o intelegere cat mai completa si de neurologie. Ca sa vedem ce se intampla in creierul uman atunci cand se ia o decizie economica…
Asa cum istoria invalideaza dupa un timp teorii despre care se credea ca erau valide, asa si neuroeconomia a invalidat comportamentul perfect rational al agentilor economici. RMN-urile au aparut si ele relativ recent asa incat aparatura care sa sprijine cercetarea teoretica a venit mai tarziu. A trebuit sa “asteptam” dezvoltarea neurologiei ca sa avansam si noi in cautarile noastre… Inca nu putem vorbi de neuroeconomist in adevaratul sens al cuvantului. Ca sa fii neuroeconomist in adevaratul sens al cuvantului trebuie sa ai tripla specializare… Deocamdata exista echipe de specialisti formate din psihologi, neurologi, economisti care realizeaza cercetari neuroeconomice.
Un subiect este introdus in RMN care e putin mai complex decat cel destinat studiilor medicale. Subiectul primeste diferite optiuni economice, in functie de care el trebuie sa apese pe niste dispozitive care exista acolo in RMN. In functie de optiunile sale el e recompensat financiar in final. La sfarsit, intr-un laborator neuroeconomic- in lume exista foarte putine asemenea laboratoare- se interpreteaza datele rezultate in urma experimentului si se pot formula concluziile.
Deocamdata neuroeconomia e inca prea tanara. Are circa 20 de ani si are prin urmare limitele sale. Cred ca mai e nevoie de alti cativa zeci de ani de cercetare. Abia apoi vom putea confirma sau infirma normele corecte.
Manipulare in neuroeconomie?! Se poate influenta in vreun fel comportamentul economic?
Aproximativ, dar intervine si neuroetica. Si aceasta interzice sa manipulezi pentru a influenta intr-o directie. In economie, jocurile sunt foarte frecvente si toti actorii de care vorbesti isi au “jocul” lor. In acest joc, putem discuta despre cooperare ca fiind strategia optima. Statul trebuie sa aplice taxe rezonabile care sa fie accesibile celorlalti jucatori. Populatia trebuie sa coopereze si ea achitandu-si taxele samd. Daca unul din jucatori deviaza de la aceasta strategie de cooperare pentru a castiga ceva pe termen scurt, se deterioreaza echilibrul jocului. Dar aici intram in alta discutie…
In Romania, multi prefera sa castige pe termen scurt chiar daca asta inseamna sa paraseasca piata pe termen lung. Nu au strategii de joc pe termen lung si aici cred ca mai avem mult de lucru noi, profesorii, ca formatori de jucatori economici
In teorie stim ca nu e bine sa cooperam la experimente gen FNI sau Caritas, dar se intampla…
Creierul este structurat pe doua nivele. Sistemul reflexiv sau emotional si cel analitic sau logic. Ideea era ca folosirea preponderenta a sistemului reflexiv ii face pe oameni sa fie guvernati excesiv de emotii in luarea deciziilor economice. Si simetric, folosirea preponderenta a sistemului analitic, ii face sa fie prea analitici. Deci putem fi eficienti doar atunci cand creierul nostru emotional si cel analitic conlucreaza.
De exemplu, pe piata de capital indicele Dow Jones scade de la 8000 de puncte la 7735 de puncte de exemplu. Orice broker ar putea intra in panica daca proceseaza aceasta informatie cu partea emotionala a creierului sau. Isi suna imediat clientii si le sugereaza sa vanda, ca sa limiteze pierderile. Daca judeca la rece, folosindu-si partea analitica a creierului, constata ca pierderea lui e minora si nu ia decizii care sa ii aduca pierderi pe termen lung.
O alta concluzie este cea legata de fenomenul de incadrare mentala. Daca de exemplu unui investitor i se spune ca are 60% sanse sa castige bani, el va investi. Daca i se va spune ca riscul de a pierde e de 40%, el nu va mai investi. Desi informatia este practic aceeasi in ambele situatii, comportamentul investitorului difera din cauza accentului pus pe formularea problemei. E vorba de fenomenul de incadrare mentala pozitiva, in primul caz si negativa, in al doilea. De aceea, pentru a lua cea mai buna decizie investitorul va trebui sa mai analizeze si alte informatii legate de trendul pietei, de istoricul companiei etc.
Neuroeconomia ar putea stimula luarea unei anumite decizii in afaceri. De exemplu despre relatia dintre oxitocina si nivelul de incredere al omului. Profesorul Paul Zak, de la Universitatea Cleremont Graduate University din SUA, a descoperit ca oxitocina odata administrata, actioneaza neurotransmitatorul dopamina care reduce nivelul de anxietate al individului si, finalmente, creste nivelul de incredere al acestuia. Un nivel ridicat de oxitocina inseamna si o cooperare mai buna intre indivizi. Si aici ajung la un al studiu celebru de-al sau. Profesorul a efectuat o cercetare in 42 de state cu privire la legatura dintre PIB si incredere. Si a constatat ca in statele in care increderea e ridicata, si PIB-ul e ridicat si reciproc. Exista desigur un aparat matematic care demonstreaza acest lucru. Calculele arata ca o crestere a nivelului de incredere a oamenilor cu 15% atrage o crestere anala cu 1% a PIB-ului pe cap de locuitor.
Acelasi autor demonstreaza ca aceasta crestere a gradului de incredere a oamenilor ar trebui sa se intample nu prin injectarea cu oxitocina ci prin maximizarea interactiunilor sociale pozitive, cum ar fi: libertatea presei, o moneda stabila, un sistem bancar solid, o infrastructura bine pusa la punct, un sistem de invatamant performant, politici guvernamentale de stimulare a investitiilor, un climat social stabil samd. Cei responsabili sunt desigur, guvernantii unei tari.
Inaintea crizei, oamenii erau foarte optimisti si increzatori in viitor. Aveau nivelul ridicat de oxitocina…
Cresterea economica a generat crestere excesiva a increderii care a dezechilibrat raportul cerebral de recompensa si pierderi, iar oamenii si-au asumat riscuri tot mai mari care au degenerat in bule speculative. Cum criza a dus la o prabusire a gradului de incredere, acum e nevoie sa reconstruim aceasta incredere.
Potrivit lui Antonio Damasio, cei care au cortexul prefrontal afectat, isi pierd capacitatea de a anticipa rezultatele alegerilor pe care le fac si isi asuma riscuri nesabuite pe care nu le constientizeaza.
Alte zone sunt amigdala, insula (o mica regiune a cortexului de sub lobii temporali- n.m.DP)..
Dar am fost sfatuiti ca daca avansam pe aceasta cale a cercetarii, sa luam in calcul si rolul altor zone ale creierului in luarea deciziilor economice
Carti recomandate in domeniu: “Neuroeconomics” a lui Glimcher, Camerer, Fehr si Poldrack si o alta, scrisa savuros de un jurnalist de la Wall Street Journal, Jason Zweig. Cartea se cheama “Your money and your brain”.
De retinut aspectul practic: o companie de telecomunicatii din Germania a impus angajatilor sa nu isi manifeste emotiile negative la serviciu. Trebuia sa fie permanent pozitivi. Pornind de la acest caz real, neuroeconomistii au facut un experiment. Au fost formate doua grupuri. Primii trimiteau celorlalti o suma de bani. Respondentii puteau primi sau refuza suma. De asemenea, rafinarea permitea divizarea grupului de primitori. Un subgrup care putea sa aiba reactii scrise si al doilea subgrup in care nu exista aceasta posibiltate, indiferent de suma care li se trimitea.
Banii erau, pur si simplu, trimisi. Cei care trimiteau aveau un buget in care sa se incadreze. Acestia puteau trimite intre zero si maximul bugetului. In prima grupa, a celor care nu puteau reactiona in scris, sumele foarte mici erau refuzate. Ceilalti acceptau banii, indiferent cat de putini.
Ei, s-a constatat ca in acele companii care permit angajatilor sa “comenteze”, sa isi exprime nemultumirile si sa comunice in general, creste cooperarea, randamentul angajatilor si in final, rezultatele financiare ale companiei.
Relaţiile interumane ne afectează sau ne ridică, libertatea nu înseamnă libertinaj …

OMUL ŞI CÂINELE, FAŢA REALĂ A RELAŢIEI: REGIMUL DE DEŢINERE A CÂINILOR PERICULOŞI SAU AGRESIVI

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 584 din 17 august 2010, a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 903/2010 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi.
Textul legal supus examinarii Curtii este art. 11 din OUG nr. 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi:
”(1) Neluarea masurilor de prevenire a atacului canin de catre proprietarul cainelui sau de detinatorul temporar al acestuia asupra unei persoane constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a avut ca urmare vatamarea corporala grava, pedeapsa este cea prevazuta la art. 181-184 Cod penal.
(3) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Actiunea penala prevazuta la alin. (1) si (2) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.”
Curtea a admis exceptia, constatand incalcarea prevederilor constitutionale si conventionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, ca urmare a lipsei de claritate si previzibilitate a normei mai sus citate.
Curtea constata ca inadvertentele si deficientele grave de redactare confera textului un caracter neconstitutional si recomanda regandirea acestuia, admitand ca incriminarea comportamentului periculos al proprietarilor sau posesorilor de caini periculosi sau agresivi este necesara, deoarece reprezinta o amenintare grava la adresa vietii si sigurantei personale a cetatenilor. Norma penala sanctionatoare trebuie sa intruneasca exigentele de:
- precizie,
- claritate,
- previzibilitate,
impuse, cu valoare de principiu, de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia dreptului la un proces echitabil.

FISCUL NU TE UITA!

FISCUL NU TE UITĂ: TOATE TREC, DAR IMPOZITELE SI MOARTEA SUNT SIGURE!

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 573 data de 12 august 2010 a fost publicat Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2289/2010 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea si comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale restante sub o anumita limita.
Pentru obligatiile fiscale restante al caror cuantum este redus, procedura a stabilit termene de emitere a actelor administrative, mai lungi decat in cazul celorlalte obligatii fiscale restante.
1. Procedura privind emiterea si comunicarea deciziei referitoare la obligatiile de plata accesorii pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale accesorii sub o anumita limita
Potrivit dispozitiilor legale, deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii se emit, trimestrial, pentru toti debitorii, cu exceptia celor care inregistreaza obligatii fiscale care fac obiectul inlesnirilor la plata. De asemenea, deciziile referitoare la obligatiile de plata accesorii reprezentand penalitati de intarziere se emit o singura data, trimestrial, pentru obligatiile fiscale principale care au implinit 90 de zile de la scadenta, cu exceptia situatiei in care acestea au fost stinse partial sau total.
Prin exceptie de la aceste prevederi, in cazul in care cuantumul obligatiilor fiscale accesorii (majorari de intarziere/dobanzi si penalitati de intarziere) nu depaseste o anumita limita, emiterea deciziilor referitoare la obligatiile de plata accesorii se realizeaza astfel:
• decizia se emite prin aplicatiile informatice, dupa 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost inregistrate obligatii fiscale principale restante, pentru urmatoarele categorii de obligatii fiscale accesorii:
- pentru obligatiile fiscale accesorii ale debitorului mare contribuabil care nu depasesc 1.500 lei,
- pentru obligatiile fiscale accesorii ale debitorului contribuabil mijlociu care nu depasesc 1.000 lei;
- pentru obligatiile fiscale accesorii ale celorlalte categorii de debitori care nu depasesc 500 lei;
- pentru obligatiile fiscale accesorii ale contribuabilului persoana fizica care nu depasesc 100 lei.
2. Procedura privind emiterea si comunicarea somatiei si a titlului executoriu pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale restante sub o anumita limita
Somatia si titlul executoriu se emit prin aplicatiile informatice, dupa 180 de zile de la ultima emitere sau de la data la care au fost inregistrate obligatii fiscale restante, pentru urmatoarele categorii de obligatii fiscale neachitate:
- pentru obligatiile fiscale neachitate ale debitorului mare contribuabil care nu depasesc 1.500 lei;
- pentru obligatiile fiscale neachitate ale debitorului contribuabil mijlociu care nu depasesc 1.000 lei;
- pentru obligatiile fiscale neachitate ale celorlalte categorii de debitori care nu depasesc 500 lei;
- pentru obligatiile fiscale neachitate ale contribuabilului persoana fizica care nu depasesc 100 lei.
Prin exceptie de la aceste prevederi, somatia si titlul executoriu se emit si se comunica debitorului ori de cate ori se constata pericolul prescrierii dreptului de a cere executarea silita.

SANCTIUNI IN LEGEA INSOLVENŢEI, CHIAR DACĂ AI INTRAT IN FALIMENT, NU AI SCĂPAT!

CAPITOLUL V: Infracţiuni şi contravenţii (la data 08-mar-2010 capitolul V modificat de Art. I, punctul 3. din Legea 25/2010 )
Art. 143
(la data 04-oct-2007 Art. 143 din capitolul V a se vedea jurisprudenta Decizia nr. 1486 din 04-oct-2007 )
(1)Constituie infracţiunea de bancrută simplă şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut la art. 27.
(2)Constituie infracţiunea de bancrută frauduloasă şi se sancţionează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a)falsifică, sustrage sau distruge evidenţele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b)înfăţişează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situaţia financiară sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind săvârşite în frauda creditorilor;
c)înstrăinează, în frauda creditorilor, în caz de insolvenţă a debitorului, o parte din active.
Art. 144
(1)Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
(2)Infracţiunea de gestiune frauduloasă, prevăzută la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este săvârşită de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
(3)Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
Art. 145
(1)Însuşirea, folosirea sau traficarea de către administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum şi de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează constituie infracţiunea de delapidare şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
(2)În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
(3)Tentativa infracţiunilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.
Art. 146
Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicită înregistrarea unei cereri de admitere a unei creanţe inexistente asupra averii debitorului se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Art. 147
Refuzul debitorului persoană fizică sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoană juridică, de a pune la dispoziţie judecătorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în condiţiile prevăzute la art. 35, documentele şi informaţiile prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinţă, de a întocmi documentaţia respectivă se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.
Art. 148
Infracţiunile prevăzute la art. 143-147 se judecă în primă instanţă de tribunal, cu celeritate.
Art. 1481
(1)Nerespectarea prevederilor art. 45 alin. (21) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.
(2)Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) se fac de către organele de specialitate ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, din oficiu sau la sesizarea judecătorului-sindic, a administratorului judiciar/lichidatorului sau a oricărei persoane interesate. Veniturile rezultate din aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul de stat.
(3)Contravenţiei prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(la data 08-mar-2010 Art. 148 din capitolul V completat de Art. I, punctul 4. din Legea 25/2010 )