HAŢEG – FOTOGRAFIE DIN ALTE TIMPURI…

CAL ARAB, FRUMUSEŢE ŞI FORŢĂ, BLÂNDEŢE ŞI PRIETENIE…

PILDELE IN VERSURI, UN GAND DE DUMINICA

AM PRIMIT DE LA EUGEN DORCESCU, PILDELE IN VERSURI …

 

 

Mai greu de cucerit este un frate,
Pe care l-ai jignit cândva, decât
O straşnică şi trainică cetate.
Disputele-s zăvoare ferecate
Pe-un turn pecetluit şi mohorât.
Poţi aştepta la poartă orişicât:
O inimă spre alta nu răzbate.
(18,19)

Nu-ţi pune-n gând să răsplăteşti cu rău.
Nu duşmăni. Nu fi răzbunător.
Încrede-te cu totu-n Dumnezeu,
Nădăjduieşte-n El, nu-n braţul tău,
Şi Domnu-ţi va veni în ajutor.
(20,22)
*

Lumină este sufletul. Un sfeşnic
Cu flacăra nestinsă, pururi trează.
Da, duhul tău e lampa Celui Veşnic.
El pâlpâie pe-al inimii jertfelnic
Şi trupu-ntreg atent îl cercetează.
(20,27)

GÂNDUL CARE TE LUMINEAZĂ …AZI ROBIN SHARMA

ROBIN SHARMA:

Un proverb spune: “A şti
să citeşti, dar a nu citi,
este aproape acelaşi lucru
cu a fi analfabet.
Găsiţi-vă timp pentru
a citi în fiecare zi.
Citirea unei cărţi
de un autor pe care
îl admiri face ca o parte
din strălucirea lui
să te cuprindă şi pe tine.”

ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA: DECLARAŢIA DE LA TIMIŞOARA

Declaraţia de la Timişoara
redactată de Alianţa Familiilor din România cu prilejul conferinţei anuale AFR ţinută la Centrul Areopagus din Timişoara pe 20 martie 2010 şi deschisă publicului spre semnare
Preambul
Societatea umană a trecut, în epoca modernă, prin schimbări majore în plan politic, social, cultural şi economic.
Aceste transformări, care au cunoscut un ritm accelerat în secolul XX şi care continuă în secolul XXI, au condus societatea umană spre mai bine. Viaţa comunităţilor şi a indivizilor a fost în general îmbunătăţită. Au fost eliminate, în multe părţi ale lumii, nedreptăţi şi inechităţi profunde, prin asigurarea unor drepturi fundamentale şi prin salturi calitative ale vieţii.
În acelaşi timp însă, acest context a adus cu sine coagularea unor curente care subminează valori fundamentale ale societăţii umane. Secularismul agresiv, tendinţe radicale de redefinire a familiei, marginalizarea valorilor moral-creştine sunt o realitate manifestă.
Societatea românească nu a rămas izolată de aceste evoluţii. Ieşită dintr-o lungă perioadă totalitară, România şi locuitorii săi încă luptă pentru re-găsirea de sine, pentru redescoperirea acelor valori comune, care fac parte din ţesătura sa intimă.
Din această identitate comună face parte, la loc de frunte, credinţa creştină, împărtăşită de un procent covârşitor dintre cetăţenii României, întreţesută în ethosul nostru naţional şi care influenţează manifestările sociale, culturale şi politice ale românilor, fiind reperul la care ne raportăm ca la un standard comun, atemporal şi absolut.
Totuşi, în contextul transformărilor social-politice ale secolului XXI, s-a creat potenţialul pentru un conflict incipient între valorile moralei creştine şi „noile valori” seculare, în esenţă anti-creştine, promovate la nivel internaţional, în special în cadrul Uniunii Europene.
Putem constata că acest conflict este deja manifest în unele state membre ale UE. Asistăm, în ultima vreme, la tot mai multe cazuri în care creştinii sunt aduşi în faţa Justiţiei ca învinuiţi datorită credinţei lor, suferind o formă de pedeapsă pentru că valorile lor creştine exprimate încalcă noi legi sau noi „drepturi ale omului”, în marea lor majoritate iluzorii, contrare raţiunii şi binelui autentic al omului. Această evoluţie nefericită creează o presiune asupra creştinilor, pentru a-şi cenzura sau chiar abandona credinţa şi valorile, pentru a nu se face pasibili de încălcarea unor norme ale statului sau vieţii publice. Nu puţini creştini văd în această situaţie o întoarcere la perioadele istorice în care creştinii erau prigoniţi pentru credinţa lor.
Având în vedere cele de mai sus, subsemnaţii, creştini care urmăm învăţătura Sfintei Scripturi, a Sfinţilor Apostoli ai Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos şi a celor ce le-au urmat lor şi care ne-au învăţat calea mântuirii, lăsând deoparte disputele teologice, mărturisim valorile creştine comune insuflate de Sfântul Duh şi afirmăm cu tărie cele ce urmează:
a. Iisus Hristos este acelaşi, ieri şi azi şi în veci (Evrei 13:8). Credinţa creştină pe care o mărturisim este deasupra transformărilor sociale vremelnice ori a spiritului unei epoci sau al alteia.
b. Această credinţă ne determină viaţa şi acţiunile de zi cu zi, în tot locul şi în tot ceasul. Ea nu poate fi ţinută ascunsă; nu putem fi creştini numai acasă sau doar la biserică.
c. Potrivit Sfintei Scripturi, înţelegem să ne facem datoria de cetăţeni şi să dăm Cezarului – conducerii legitime a Statului – ceea ce se cuvine şi să ne supunem autorităţilor şi legilor, în măsura în care acestea nu contravin conştiinţei şi valorilor noastre creştine.
d. Familia întemeiată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie este o instituţie fundamentală a societăţii, creată de Dumnezeu şi expresie a complementarităţii naturale dintre bărbat şi femeie, a dragostei şi respectului reciproce.
e. În calitate de părinţi creştini, avem faţă de copiii noştri datoria să îi creştem şi să-i educăm în spiritul ascultării de Dumnezeu. Suntem îngrijoraţi de manifestările imorale, permise sau chiar promovate în numele drepturilor omului şi al unei toleranţe fără discernământ.
f. Drepturile părinţilor sunt drepturi fundamentale, între ele primordial fiind dreptul părinţilor de a dispune de educaţia civică, morală şi religioasă a copiilor lor.
g. Fiecare copil are dreptul să fie născut şi crescut într-o familie care se constituie dintr-un bărbat şi o femeie.
h. Dreptul la viaţă, începând cu momentul conceperii şi până la moartea naturală, este un drept fundamental al tuturor fiinţelor umane.
i. Libertatea religioasă şi libertatea de conştiinţă sunt drepturi fundamentale şi istorice.
j. Demnitatea umană este intrinsecă fiecărei fiinţe umane, creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi este deasupra oricărei autorităţi lumeşti.
k. În participarea noastră la viaţa cetăţii şi viaţa politică, sprijinim şi conlucrăm cu acei factori care aderă la valorile în care credem. Oricare ales sau reprezentant trebuie să îi reprezinte pe cei ce-l votează şi să afirme valorile lor.
În încheiere, chemăm Statul Român şi reprezentanţii săi să respecte şi să reflecte, în formularea legilor şi politicilor publice, valorile şi tradiţiile sociale şi culturale, de inspiraţie creştină, ale poporului român, pentru a nu se ajunge la conflicte – de conştiinţă sau manifeste – între cetăţean şi autoritatea din care izvorăsc aceste legi.

PILDELE IN VERSURI, VERSIUNE DE EUGEN DORCESCU

*
Mai bine e, în drumurile tale,
Să dai peste-o ursoaică fără pui,
Decât să-ţi iasă un nebun în cale,
Cu părul fluturând, cu ochii şui,
Scoţând din gură strigăte şi bale,
Învâlvorat de nebunia lui.
(17,12)
*
Cel care-ntoarce răul pentru bine,
Fiindcă înspre rău îl duce firea
Şi de mânia Domnului nu-i pasă,
Îşi pregăteşte răul pentru sine.
Nu va vedea nicicând nenorocirea
Departe stând de propria lui casă.
(17,13; 20,22; 24,29)
*
Prietenul iubeşte-n orice vreme,
Când are simţăminte-adevărate.
La bine şi la rău ţi-e ca un frate,
Cu el alături n-ai de ce te teme.
(17,17)
*
Ce-nseamnă cuviinţa şi măsura!
Chiar şi pe-un prost, în neghiobia sa,
L-ai crede înţelept dacă-ar tăcea
Şi priceput, dacă şi-ar ţine gura.
(17,28)
*
Aşa zic înţelepţii: Niciodată
Nu fi părtinitor la judecată.
Nu căuta la faţa celui care
E vinovat, dar are gură mare.
Te-arăţi şi păcătos şi ne-nţelept
Dacă nu faci dreptate celui drept.
(18,5; 24,23)

UN GÂND: EMINESCU, PUR ŞI SIMPLU …

… anomia …

ANOMIA CARE POATE BULVERSA SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ (II)

Anomia şi societatea românească, o temă stringentă deoarece anomia este starea societăţii caracterizată prin lipsă de legi sau prin existența unor norme contradictorii care fac dificilă orientarea individului în colectivitate, poate declanşa dezastrul !
În prezent conflictul a devenit principala activitate la români. Sunt puţini indivizi care se mai pot înţelege, toată lumea are dreptate, dar nimeni nu are dreptate! E un conflict permanent între puterile statului, între instituţii, între oameni. Principala temă a organelor de presă este abordarea temelor de suprafaţă, a bârfei, iar masa e avidă de manipulare, doreşte să fie manipulată. Imediat ce se iveşte o idee ea este rumegată pe toate părţile, se uită esenţa. Ne ratăm cu fiecare clipă !
Cel mai periculos domeniu în care se poate manifesta anomia este economicul.
Acolo legile economice şi financiare fac ravagii, nu este iertare pentru nimeni.
Firmele sunt în impas şi nimeni nu vede, a lucra la „negru” e la modă, apoi cine activează cinstit are de plătit la taxe şi impozite până la exasperare, sunt aproape 400, ca număr.
Creanţele sunt greu de recuperat, adică nu se mai recuperează, supravieţuirea în economia de piaţă este întâmplătoare, nu este legată de normele legale.
Tot mai multe firme sunt în faliment, iar falimentul a devenit un mod de a face afaceri, deci nimeni nu plăteşte la nimeni !
Societăţi comerciale se multă în alte zone economice, economia tinde să devină un deşert !
Nu se mai identifică adevăratul client, unde are sediul sau punctele de lucru cu adevărat, cine sunt administratorii, cine este autorizat, etc.
Cât de curând nu se vor mai putea face afaceri, firmele străine vor abandona România, costurile vor fi insuportabile, un loc de muncă va fi greu de obţinut, nici la stat, nici la firme private, nici în agricultură.
Litoralul pare tot mai abandonat ! Se construieşte puţin, trăim din amintiri frumoase în imobiliare !
Importăm mai mult decât exportăm şi consumăm şi mai mult decât producem !
Anomia din domeniul economic va duce la disoluţie.
Se doreşte dictatura ? Aici fiecare poate răspunde !
Dar să dormim liniştiţi, cineva veghează pentru ca somnul nostru să fie liniştit, are atribuţii în acest sens.

Iată câteva din atribuţiile Preşedintelui:
„ MĂSURI EXCEPŢIONALE
Preşedintele României, instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă, în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la înştiinţarea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora. (Articolul 93 – Constituţia României) „

Constantin Stancu
Iunie 2010

CORTUL ÎNTÂLNIRII

CORTUL

Dumnezeu a dat mare importanţã Cortului Întâlnirii aşa cum apare el în vremea lui Moise şi, ulterior pe timpul lui David, în vremuri de demult, descrise în Biblie.
Cortul întâlnirii reprezintă un loc sfânt, separat de lume, în care omul se putea închina lui Dumnezeu, sub călăuzirea slujitorilor şi a lui Dumnezeu, chiar.
Sunt câteva aspecte ale închinării la Cortul Întâlnirii, pe care le putem reţine, destul de actuale:
- era mobil, putând fi transportat, pentru ca prezenţa lui Dumnezeu sã se manifeste în orice loc, indicând imanenţa Sa.
- Dumnezeu este Cel care alege locul închinării, preoţii trebuind sã slujească pentru a-I mulţumi, pentru a –şi exprima adorarea.
- Scopul principal al cortului este închinarea, indicând spre închinarea elevatã din perioada Harului, sub puterea Fiului, descrisă în Noul Testament.
- Cortul presupune jertfe, ca o cerinţã esenţialã pentru credincios.
- Scopul închinării în cortul întâlnirii este lauda, mulţumirea şi dragostea pe care omul o poate adresa lui Dumnezeu în prezenţa Sa, în orice loc.
- Cortul indicã spre reclădirea Templului la evrei şi a cortului dărâmat de păcat în chiar fiinţa noastră.
- Cortul proiectează închinarea creştinilor în faţa lui Dumnezeu, fără a se face deosebire între oameni.
- Dumnezeu a dat modelul de închinare în Cortul Întâlnirii, pentru a înţelege chemare la care am fost atraşi.
Deşi vremurile au trecut, modelul pare actual şi ne cheamă la o reflecţie asupra semnificaţiilor de început ale închinării la Dumnezeu. Puţină istorie, puţină aplecare asupra Bibliei, ne dă pace în gândurile noastre în aceste vremuri în care oamenii caută simboluri şi semne. Şi ele sunt atât de aproape …

Constantin Stancu

NANOESEU

MALPRAXIS

LoBOCtomizarea contra „ ratei de rateuri” şi a efectelor crizei

In Memoriam V. Voiculescu

…Idei pentru regimul radicalelor reforme împotriva centrilor blestemaţi ai sistemului …inlusiv nervos.

„ Lobii frontali sunt inamicii umanităţii. LoBOCotomozatul pierde compozanta emotivă a activităţilor sale…”..
Pierre Werthemeister, France, 1948
„ Medicii români sunt slab pregătiţi, rata de ratare a medicinii româneşti, este de 40 %” ..Cîhîm, îmi cer scuze…
Declaraţie TVR a presedintelui Traian Băsescu, Martie, 2010

…existenzta este o conditzie agravanta !
* Proiect de Ordonantza de urgentza, guv. BOC

…” se poate spune că acest mers înapoi era de fapt un imens progres… Ceea ce se pierdea în planuri şi adâncime, se câştiga în linie…adică idealul absolut al umanităţii, întoarcerea la lumea unidimensională”…
„ …imediat după naştere, se aşeza pe capul oricărui nou născut, …o coroniţă de tuburi încărcate cu forţe radioactive sub înaltă tensiune. Se arătau cu precizie, prin referinţe de precizie automată, locul pe unde trece lobul frontal anterior al crejerului, către nucleii cenuşii lăuntrici, fasciculul de fibre nervoase care face puntea între acests sedii psihice…(…) atunci,
Prin două găurele opuse, două fascii de raze, care întâlnindu-se într-un minuscul trăznet radioactiv, în punctul ales ardeau instantaneu şi total numai scutul de fibre cu pricina…Copilul, afară de uşoara zguduire care îl făcea calm şi indiferent la emoţii toată viaţa, nu simţea de asemenea nimic”.

„ Operaţia se repeta la vârsta de şapte ani şi apoi la optsprezece ani, ca astfel să se asigure exterminarea radicală alăstarilor de fibre răufăcătoare, ce ar fi putut eventual odrăsli în centri nervoşi mai dârzi” …

„ Obligativitatea va fi pentru orice cetăţean, nefiind scutit sub niciun motiv de această necesară operaţie….E a va intra cu înaltă precădere în şirul de sterilizări, vaccinări şi revaccinări care garantează sănătatea publică”.

„ Operatul va fi eliberat de toate nenorocirile care însoţesc conştiinţa de sine, pierde ambiţiile egoiste, visurile de mărire şi interesul ce-şi acordă sie însuşi” …

„ Din personalitatea lui se şterge orice urmă de reflexiune, toate aspiraţiile către necunoscut…Nu mai este hărţuit de întrebări, chinuit de mister”…

„Prioritari vor fi bolnavii, (anxioşii, melancolicii, obsedaţii de sinucidere, depresivii, instabilii psihici, schizofrenicii…), râvnitorii la perfecţiune…( …) Se va atinge astfle pacificarea omenirii…”

„ centri prefontali blestemaţi ….unde se cuibăresc toţi insurgenţii eului, visul, emoţia, meditaţia, nemulţumirea de sine, râvna către perfecţie, mizantropia şi alţi duşmani ai ordinei şi bunei rânduieli individuale şi sociale”…

„” Trebuiau loBOCotomizaţi Sfântul Francisc, Dante, Pascal, Descartes, Byron, Chateaubriand, Beethoven, …Goethe, Holderlin, ( prea numeroşii poeţi români, n), şi aşa mai departe…toţi marii vizionari ce nu se născuseră în era loBOCoagulării …” ( Karpmann, ibid.)

* Karpmann, personaj savant evocat de poetul român Vasile Voiculescu, într-o schiţă 27 din iulie, 1948 înainte de instaurarea dictaturii staliniste….Poetul a suferit în închisorile regimului.

DESPRE SFÂRŞITUL LUMII – IISUS, BIBLIA

Mat 24:1 La ieşirea din Templu, pe cînd mergea Isus, ucenicii Lui s’au apropiat de El ca să-i arate clădirile Templului.
Mat 24:2 Dar Isus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.”
Mat 24:3 El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis: „Spune-ne, cînd se vor întîmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfîrşitului veacului acestuia?”
Mat 24:4 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.
Mat 24:5 Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: „Eu sînt Hristosul!” Şi vor înşela pe mulţi.
Mat 24:6 Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă spăimîntaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întîmple. Dar sfîrşitul tot nu va fi atunci.
Mat 24:7 Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pămînt, foamete şi ciumi.
Mat 24:8 Dar toate aceste lucruri nu vor fi decît începutul durerilor.
Mat 24:9 Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru Numele Meu.
Mat 24:10 Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii.
Mat 24:11 Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi.
Mat 24:12 Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci.
Mat 24:13 Dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit.
Mat 24:14 Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrşitul.
Mat 24:15 De aceea, cînd veţi vedea „urîciunea pustiirii”, despre care a vorbit proorocul Daniel, „aşezată în locul sfînt” -cine citeşte să înţeleagă!
Mat 24:16 atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi;
Mat 24:17 cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă;
Mat 24:18 şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina.
Mat 24:19 Vai de femeile, cari vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea!
Mat 24:20 Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într’o zi de Sabat.
Mat 24:21 Pentrucă atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n’a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, şi nici nu va mai fi.
Mat 24:22 Şi dacă zilele acelea n’ar fi fost scurtate, nimeni n’ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate.
Mat 24:23 Atunci dacă vă va spune cineva: „Iată, Hristosul este aici, sau acolo”, să nu-l credeţi.
Mat 24:24 Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.
Mat 24:25 Iată, că v’am spus mai dinainte.
Mat 24:26 Deci, dacă vă vor zice: „Iată-l în pustie”, să nu vă duceţi acolo! „Iată-l în odăiţe ascunse”, să nu credeţi.
Mat 24:27 Căci, cum iese fulgerul dela răsărit şi se vede pînă la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.
Mat 24:28 Oriunde va fi stîrvul (Sau: hoit, mortăciune.), acolo se vor aduna vulturii.
Mat 24:29 Îndată după acele zile de necaz, „soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.”
Mat 24:30 Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă.
Mat 24:31 El va trimete pe îngerii Săi cu trîmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vînturi, dela o margine a cerurilor pînă la cealaltă.
Mat 24:32 Dela smochin învăţaţi pilda lui: Cînd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţia, ştiţi că vara este aproape.
Mat 24:33 Tot aşa, şi voi, cînd veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.
Mat 24:34 Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta pînă se vor întîmpla toate aceste lucruri.
Mat 24:35 Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Mat 24:36 Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
Mat 24:37 Cum s’a întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla şi la venirea Fiului omului.
Mat 24:38 În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau şi beau, se însurau şi se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie,
Mat 24:39 şi n’au ştiut nimic, pînă cînd a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului.
Mat 24:40 Atunci, din doi bărbaţi cari vor fi la cîmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat.
Mat 24:41 Din două femei cari vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată.
Mat 24:42 Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru.
Mat 24:43 Să ştiţi că, dacă ar şti stăpînul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n’ar lăsa să-i spargă casa.
Mat 24:44 Deaceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.
Mat 24:45 Care este deci robul credincios şi înţelept, pe care l-a pus stăpînul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărîtă?
Mat 24:46 Ferice de robul acela, pe care stăpînul său, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!
Mat 24:47 Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale.
Mat 24:48 Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: „Stăpînul meu zăboveşte să vină!”
Mat 24:49 Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă, şi să mănînce şi să bea cu beţivii,
Mat 24:50 stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul pe care nu-l ştie,
Mat 24:51 îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

VALORI CREŞTINE: DREPTATEA, FRAGMENT DIN CARTEA LUI ADRIAN BOTEZ

TÂNĂRUL EDUCAT ŞI DUMNEZEU
Când tânărul va simţi boarea divină în sala de clasă, se va lăsa modelat de către “delegatul” lui Dumnezeu, până când el însuşi va afirma că NUMAI viaţa întru armonie cu oamenii , cu Legea, cu Dumnezeu este viaţă reală. Aşa cum bine zicea Pytagora, tânărul nu trebuie înşelatprin intruziunea, pe canalul dintre substanţa divină şi sufletul tânărului, a intereselor meschine ale educatorului/legislatorului. Confiscarea(grosolană şi brutală) a căii dinspre Dumnezeu spre sufletul tânărului va duce la grave tulburări spirituale , ale actualei şi viitoarei societăţi umane, care va fi lipsită de harul transfigurării, singurul factor care poate revela teleologia cosmică şi socială.
Cine-l va înţelege pe Dumnezeu, pătrunzând în “mintea” lui Dumnezeu, în intenţiile Sale sublime – acela va fi subiectul ideal pentru educaţie. Cine nu, va reprezenta un rebut educaţional şi, consecutiv, un potenţial pericol de destabilizare socială, prin faptul că el însuşi nu e stabilizat spiritual – şi, deci, se constituie în focarul epidemiei non-armoniei – epidemia anomică. Epidemie care , deja, “cutremură pământul sub picioarele noastre”, cum spune un gânditor – el înţelegând prin aceasta că, în curând, Dumnezeu nici nu va mai ţine cont de alegerea noastră, şi se va revela în toată măreţia lui legislativă. Dar pentru că noi nu suntem pregătiţi să ne supunem Legii şi Legislatorului Suprem – vom fi înspăimântaţi de moarte, în loc să-i aducem slavă şi să ne transfigurăm de bucuria supremei revelaţii.
Deci, de reţinut: Dreptul nu e doar o ştiinţă – ci o cale potenţială de a-l întâlni pe Dumnezeu. O cale pe care poate fi iniţiat mult mai uşor omul tânăr – dacă conştiinţa responsabilităţii duble(faţă de Dumnezeu şi faţă de chipul său oglindit – omul) ar fi trezită în educatorii momentului I şi momentului II pedagogic. Cu o condiţie: legile să nu uite de Lege.

ATACURI ENERGETICE …DAR NU DE LA NUCLEARELECTRICA …

CUVINTE DIN BIBLIE DESPRE VRĂJITORIE
DEUTERONOMUL – FRAGMENT

În ultima perioadă în presă se analizează şi se distrează pe seama atacurilor energetice …
Biblia arată direcţia …
După anul 1989 am intrat într-o ţară nouă …

Deu 18:9 După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău, să nu te înveţi să faci după urîciunile neamurilor acelora.
Deu 18:10 Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor,
Deu 18:11 de descîntător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morţi.
Deu 18:12 Căci oricine face aceste lucruri este o urîciune înaintea Domnului; şi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe aceste neamuri dinaintea ta.
Deu 18:13 Tu să te ţii în totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul tău.

GÂNDURI DE DUMINICA …

CÂTEVA VERSETE DIN CARTEA FAPTELE APOSTOLILOR DESPRE RUGĂCIUNE

- GÂNDURI DE DUMINICĂ -

(Act 1:14) Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreuna cu femeile, şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui.

(Act 1:24) Apoi au făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Tu, care cunoşti inimile tuturor oamenilor, arata-ne pe care din aceşti doi l-ai ales,

(Act 2:42) Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţeasca, în frângerea pînii, şi în rugăciuni.

(Act 3:1) Petru şi Ioan se suiau împreuna la Templu, la ceasul rugăciunii: era ceasul al nouălea.

(Act 4:31) După ce s’au rugat ei, s’a cutremurat locul unde erau adunaţi; toţi s’au umplut de Duhul Sfînt, şi vesteau Cuvîntul lui Dumnezeu cu îndrăzneală.

(Act 6:4) Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvîntului.”

(Act 6:6) I-au adus înaintea apostolilor, cari, după ce s-au rugat, şi-au pus mînile peste ei.

(Act 7:30) Peste patruzeci de ani, i s’a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug.

(Act 7:35) Pe acest Moise, de care se lepădaseră ei, cînd au zis: „Cine te-a pus pe tine stăpânitor şi judecător?” Dumnezeu l-a trimes ca stăpânitor şi izbăvitor, cu ajutorul îngerului, care i se arătase în rug.

(Act 7:59) ai aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea: „Doamne Isuse, primeşte duhul meu!”

(Act 8:15) Aceştia au venit la Samariteni, şi s’au rugat pentru ei, ca sa primească Duhul Sfînt.

(Act 8:31) Famenul a răspuns: „Cum aş putea sa înţeleg, daca nu mă va călăuzi cineva?” ai a rugat pe Filip sa se suie în car, şi sa şadă împreuna cu el.

(Act 9:40) Petru a scos pe toata lumea afara, a îngenuncheat, şi s’a rugat; apoi, s’a întors spre trup, şi a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii, şi, cînd a văzut pe Petru, a statut în capul oaselor.

(Act 10:2) Omul acesta era cucernic şi temător de Dumnezeu, împreuna cu toata casa lui. El făcea multe milostenii norodului, şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu.

(Act 10:30) Corneliu a răspuns: „Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; şi iataca a statut înaintea mea un om cu o haina strălucitoare,

(Act 10:31) şi a zis: „Cornelie, rugăciunea ta a fost ascultata, şi Dumnezeu ai-a adus aminte de milosteniile tale.

(Act 10:48) ai a poruncit sa fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat sa mai ramîna cîteva zile la ei.

(Act 11:5) „Eram în cetatea Iope; şi, pe cînd mă rugam, am căzut într’o răpire sufleteasca, şi am avut o vedenie: un vas ca o faţa de masa mare, legata cu cele patru colţuri, se cobora din cer, şi a venit pîna la mine.

(Act 12:5) Deci Petru era păzit în temniţa, şi Biserica nu înceta sa înalţe rugăciuni câtre Dumnezeu pentru el.

(Act 12:12) După ce şi-a dat bine seama de cele întîmplate, s’a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis şi Marcu, unde erau aduna?i mul?i laolalta, şi se rugau.

(Act 13:3) Atunci, după ce au postit şi s’au rugat, şi-au pus mînile peste ei, şi i-au lăsat sa plece.

(Act 13:42) Cînd au ieşit afara, Neamurile i-au rugat sa le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri.

(Act 14:23) Au rînduit presbiteri în fiecare Biserica, şi după ce s’au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mîna Domnului, în care crezuseră.

(Act 16:9) Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta în picioare şi i-a făcut următoarea rugăminte: „Treci în Macedonia, şi ajuta-ne!”

(Act 16:13) În ziua Sabatului am ieşit afara pe poarta cetăţii, lînga un rîu, unde credeam ca se afla un loc de rugăciune. Am şezut jos, şi am vorbit femeilor, cari erau adunate laolalta.

(Act 16:15) După ce a fost botezata, ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: „Daca mă socotiţi credincioasa Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa mea.” ai ne-a silit sa intram.

(Act 16:16) Pe cînd ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieşit înainte o roaba, care avea un duh de ghicire (Greceşte: Un duh al lui Piton.). Prin ghicire, ea aducea mult cîştig stapînilor ei.

(Act 16:25) Pe la miezul nopţii, Pavel şi Sila se rugau, şi cîntau cîntari de lauda lui Dumnezeu; iar cei închişi îi ascultau.

(Act 16:39) Dregătorii au venit sa-i potolească, i-au scos afara din temniţa, şi i-au rugat sa paraseasca cetatea.

(Act 18:20) cari l-au rugat sa ramîna la ei mai multa vreme. El însa n’a voit,

(Act 20:36) După ce a vorbit asfel, a îngenuncheat, şi s’a rugat împreuna cu ei toţi.

(Act 21:5) Dar cînd s’au împlinit zilele, am plecat, şi ne-am văzut de drum; şi ne-au petrecut toţi, cu nevestele şi copiii, pîna afara din cetate. Am îngenuncheat pe mal, şi ne-am rugat.

(Act 21:12) Cînd am auzit lucrul acesta, atît noi cît şi cei de acolo am rugat pe Pavel sa nu se suie la Ierusalim.

(Act 22:17) ai mi s’a întîmplat ca, după ce m’am întors la Ierusalim, pe cînd mă rugam în templu, am căzut într’o răpire sufleteasca;

(Act 23:15) Acum dar, voi, împreuna cu Soborul, daţi de ştire căpitanului, şi rugaţi-l sa-l aducă mîne jos înaintea voastră, ca şi cum aţi vrea sa-i cercetaţi pricina mai cu deamaruntul; şi pîna sa ajungă el, noi sîntem gata sa-l omorîm.”

(Act 23:18) Sutaşul a luat pe tînar cu el, l-a dus la căpitan, şi a zis: „Pavel cel întemniţat m’a chemat şi m’a rugat sa aduc la tine pe acest tinerel, care are sa-ţi spună ceva.”

(Act 25:2) Preoţii cei mai de seama şi fruntaşii Iudeilor i-au adus plîngere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu stăruinţa,

(Act 25:24) Atunci Festus a zis: „Împărate Agripa, şi voi toţi cari sînteţi de faţa cu noi; uitaţi-va la omul acesta, despre care toata mulţimea Iudeilor m’a rugat în Ierusalim şi aici, strigând ca nu trebuie sa mai trăiască.

(Act 27:33) Înainte de ziua, Pavel a rugat pe toţi sa manînce, şi a zis: „Astăzi sînt patrusprezece zile, decînd staţi mereu de veghe, şi n’aţi luat nimic de mîncare în gura.

(Act 28:8) Tatal lui Publius zăcea atunci în pat, bolnav de friguri şi de urdinare. Pavel s’a dus la el, s’a rugat, a pus mînile peste el, şi l-a vindecat.

(Act 28:14) unde am dat peste nişte fraţi, cari ne-au rugat sa mai ramînem şapte zile cu ei. ai aşa am ajuns la Roma.

Foto: Pământul văzut de pe lună …

… propolisul …

PROPOLISUL
Util la toate afectiunile pielii, in special la bataturi si cheratite, rani vechi, arsuri si micoze, locurile bolnave se pot vindeca suta la suta prin tamponare cu tinctura de propolis, aceasta avind actiune cicatrizanta, ajutind la formarea noilor tesuturi.

Tinctura de propolis regleaza tensiunea, iar pusa pe gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.

Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este benefic in singerarile gingiilor.

Denumirea de propolis vine din limba greaca si intr-o traducere aproximativa ar insemna “partea din fata a cetatii”. De ce aceasta denumire? Pentru ca albinele care produc aceasta substanta o folosesc pentru consolidarea, captusirea si izolarea stupului, care devine astfel o adevarata cetate. Propolisul in contact cu apa din precipitatii se intareste si devine dur si impermeabil ca piatra, nepermitand umezelii sa patrunda in stup. Apoi, propolisul este un antiseptic foarte puternic, anihiland bacteriile, ciupercile parazite si chiar virusurile, creand un mediu aproape perfect steril.

Atunci cand patrunde in stup un pradator, cum ar fi razatoarele mici, acesta este ucis de veninul albinelor si apoi este invelit in ceara si propolis, impiedicand astfel descompunerea lui si infectarea mediului ambiant.

De fapt, propolisul este un extract din mugurii arborilor (in special din mugurii de plop, dar nu numai), care este cules si prelucrat de albine primavara devreme. Este, asadar, un produs de origine vegetala, care pastreaza multe din proprietatile plantelor din care a fost obtinut, fiind imbogatit insa cu anumite substante secretate de albine.

Rezultatul este un cicatrizant, un regenativ, un antiseptic, un reglator hormonal si un stimulent imunitar de exceptie, pe care il vom cunoaste mai detaliat in cele ce urmeaza. Vom prezenta propolisul numai sub forma de tinctura, pentru ca administrat ca atare, fiind aproape deloc solubil, va trece pe traiectul digestiv si va fi eliminat fara a avea o actiune eficienta asupra organismului. Iata asadar proprietatile si indicatiile tincturii de propolis.

Actiuni:
Intern: analgezic usor, antihemoragic, antifungic puternic (actiune puternica asupra Candida albicans), antiseptic puternic al cailor respiratorii medii si superioare, antiseptic intestinal si urinar bun, antiviral mediu, bacteriostatic si bactericid bun (anihileaza streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug bun, regenerant epitelial puternic, stimuleaza procesele de regenerare in ansamblu, stimulent imunitar bun.
Tinctura de propolis este folositoare in vindecarea tuturor bolilor interne infectioase , combaterea tulburarilor de menopauza, vindecarea inflamarilor prostatei, rinichilor si ficatului; se repeta pina la vindecare), in tratarea TBC-ului pulmonar, combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac si tratarea ulcerului gastro-duodenal .
Extern:
-antiinfectios puternic si cu spectru larg, cicatrizant puternic, analgezic mediu, regenerativ epitelial puternic.

-rani deschise, arsuri de toate tipurile: se aplica intocmai tratamentul de mai sus, de la cancerul pielii. In cazul ranilor se face o dezinfectie prealabila cu alcool.

-eczeme infectioase: se aplica tinctura de propolis cu un tampon de vata in asa fel incat zona afectata sa fie cat mai mult timp scaldata de preparat, care va patrunde astfel cat mai mult in profunzime. Se vor face 2 asemenea aplicatii cu tinctura pe zi, dupa care locul se va lasa sa se zvante vreme de o jumatate de ora. In cazul eczemelor uscate se va aplica ulterior o pelicula de unguent de tatananeasa (symphytum officinali) sau gallbenele (calendula officinalis)
-alunite, negi: se combina in proportii egale tinctura de propolis cu tinctura de tataneasa si tinctura de rostopasca. Se aplica acest remediu intocmai ca si la cancerul de piele.

Propolisul este un veritabil antibiotic natural, folosit ca atare şi de către albine. S-a demonstrat că el are o acţiune antimicrobiană pentru numeroase bacterii, virusuri, paraziţi şi fungi (Staphylococcus aureus, Streptococcus sp., Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris, Klebsiella pneumoniae, Salmonella sp., Shigella sp., Mycobacterium tuberculosis – bacilul Koch, Helicobacter pylori, Candida albicans, Giardia lamblia, Trichomonas vaginalis, virus herpes simplex, virus gripal)
Are proprietati antioxidante (anti-tumorale, anti-cancerigene), antispastice si anestezice; protejeaza contra efectelor nocive ale radiatiilor.
Este şi un excelent antiinflamator, cicatrizant şi epitelizant, hepatoprotector (protejează ficatul contra efectelor alcoolului), imuno-biostimulator, tonic al vaselor capilare şi regenerator al ţesuturilor.
Este remarcabil faptul că, datorită marii sale variabilitati de compoziţie, propolisul îşi pastreaza nealterată capacitatea antimicrobiană, spre deosebire de antibioticele de sinteză, la care bacteriile dezvolta in timp rezistenta, fiind nevoie de introducerea periodica de noi si noi antibiotice.

Administrare interna: se ia de regula ½ lingurita de tinctura diluata intr-o lingurita de miere, de 3-4 ori pe zi

Atenţie! Tinctura de propolis, nefiind solubilă în apă, se administrează într-o linguriţă de miere sau se pune pe o bucăţică de pâine, se lasă să se evapore alcoolul şi apoi se poate lua.

Contraindicatii: alergie la propolis. Pentru a evita fenomenele neplacute, in cazul in care nu stiti daca aveti sau nu intoleranta la aceasta tinctura, veti face un test aplicand-o mai intai din abundenta pe o portiune mica de piele, urmarind efectele care apar. In cazul in care ea nu determina nici un fel de reactii nedorite (mancarimi, inrosire, iritatie) se poate folosi cu succes.

USTUROIUL

USTUROIUL

Ca usturoiul e bun pentru sanatate. Din 1500, i.Hr., vracii din China si India il foloseau ca si anticoagulant al sangelui. Hippocrate, parintele medicinei moderne, il folosea pentru tratarea cancerului cervical. Louis Pasteur a fost cel care a evocat proprietatile antibacteriene si antifungice ale usturoiului, care l-au determinat pe Albert Schweitzer sa il foloseasca pentru tratarea dizinteriei in Africa.

Usturoiul proaspat strivit, nu uscat sau gatit, iti protejeaza inima, iar consumat, usturoiul elibereaza un gaz care se mai gaseste si in ouale stricate. Chiar daca acest gaz in exces poate fi otravitor, in cantitati mici este benefic, el protejand inima. Acest gaz dispare in cazul in care usturoiul este uscat, procesat sau gatit.
Usturoiul uscat sau procesat retine insa antioxidantii, care ajuta la protejarea de radicali liberi,dar nu in aceeasi masura ca si cel proaspat. Usturoiul este eficient atat in prevenirea infarctului, dar si in perioada imediat urmatoare, restabilind circulatia optima a sangelui in aorta, dupa cum au aratat testele pe cobai. Un usturoi pe zi este cantitatea ideala ce trebuie consumata.

TIMPUL NOSTRU DUPĂ DALI

DESPRE LEVITI

Despre LEVITI
1. Atunci a grăit Domnul cu Moise şi a zis:
2. „Vorbeşte cu Aaron şi-i spune: Când vei pune candelele în sfeşnic, ca să lumineze partea cea dinaintea lui, să aprinzi în el şapte candele”.
3. Şi a făcut Aaron aşa: a aprins în sfeşnic, ca să lumineze partea cea din faţa lui, şapte candele, cum poruncise Domnul lui Moise.
4. Iată cum era făcut sfeşnicul: fusul lui de aur era lucrat din ciocan; florile lui toate erau tot din ciocan. După modelul pe care îl arătase Domnul lui Moise, aşa s-a făcut sfeşnicul.
5. Şi a grăit cu Moise Domnul şi i-a zis:
6. „Ia pe leviţi din mijlocul fiilor lui Israel şi-i curăţă;
7. Şi ca să-i cureţi, să faci cu ei aşa: să-i stropeşti cu apa curăţirii, să-şi radă cu briciul tot trupul lor, să-şi spele hainele şi vor fi curaţi.
8. Apoi ei să ia un viţel şi prinosul de pâine, făină de grâu, amestecată cu untdelemn; iar tu să mai iei un viţel, jertfă pentru păcat.
9. Adu după aceea pe leviţi înaintea cortului adunării, unde vei aduna toată obştea fiilor lui Israel.
10. Să se apropie leviţii înaintea Domnului şi fiii lui Israel să-şi pună mâinile pe leviţi;
11. Iar Aaron să afierosească pe leviţi înaintea Domnului, din partea fiilor lui Israel, ca să facă ei slujbă Domnului.
12. Apoi leviţii să-şi pună mâinile pe capetele viţeilor şi tu să aduci unul jertfă pentru păcat, iar pe celălalt ardere de tot Domnului pentru curăţirea leviţilor.
13. Pune apoi pe leviţi înaintea Domnului şi înaintea lui Aaron şi înaintea fiilor lui şi-i adu dar Domnului.
14. Aşa vei osebi pe leviţi de fiii lui Israel, că vor fi ai Mei.
15. După aceea vor merge leviţii să slujească la cortul adunării, după ce îi vei curăţi şi îi vei afierosi Domnului;
16. Căci Îmi sunt daţi Mie dintre fiii lui Israel în locul tuturor celor întâi-născuţi, care deschide orice pântece;
17. Căci al Meu este tot întâi-născutul lui Israel, de la om până la dobitoc, pentru că Mi i-am sfinţit Mie în ziua când am lovit în pământul Egiptului pe toţi întâi-născuţii;
18. Şi în locul tuturor întâi-născuţilor fiilor lui Israel am luat pe leviţi;
19. Şi i-am dat pe leviţi dar lui Aaron şi fiilor lui dintre fiii lui Israel, ca să slujească pentru fiii lui Israel, la cortul adunării şi să se roage pentru fiii lui Israel, ca să nu-i ajungă pe fiii lui Israel vreo urgie, când s-ar apropia de locaşul sfânt”.
20. Moise şi Aaron şi toată obştea fiilor lui Israel au făcut cu leviţii cum poruncise Domnul lui Moise pentru leviţi; aşa au făcut cu ei fiii lui Israel.
21. S-au curăţit deci leviţii şi şi-au spălat hainele, iar Aaron a săvârşit sfinţirea lor înaintea Domnului şi s-a rugat pentru ei, ca să fie curaţi.
22. După aceea au intrat leviţii să-şi facă slujbele lor la cortul adunării, înaintea lui Aaron şi înaintea fiilor lui. Cum poruncise Domnul lui Moise pentru leviţi, aşa au făcut cu ei.
23. Şi a grăit Domnul cu Moise şi a zis:
24. „Aceasta este legea leviţilor: de la douăzeci şi cinci de ani în sus să intre să lucreze la cortul adunării;
25. Iar la cincizeci de ani să înceteze şi să nu mai lucreze.
26. De acolo înainte să ajute fraţilor lor a străjui la cortul adunării, dar de lucrat să nu mai lucreze. Aşa să faci cu leviţii, ca fiecare să fie la slujba lui de paznic”.

FLORI IN RETEZAT

TARA HATEGULUI LOC DE EXECEPTIE ( presa )

Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale a propus, într-un raport din luna septembrie, ca mai bine de jumătate din teritoriul judeţului Hunedoara să fie propus pentru includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Aria respectivă cuprinde întreaga Ţară a Haţegului, monumentele din Hunedoara, Deva şi de pe Valea Mureşului, plus Ţara Zarandului.
„Acest peisaj cultural integrează vechi ţinuturi româneşti din sud-vestul Transilvaniei, peisaje istorice cu valori excepţionale de patrimoniu cultural şi natural, care se desfăşoară de-a lungul cursului inferior al râului Strei, pe Valea Mureşului şi până în Munţii Apuseni, învecinându-se cu munţii Poiana Ruscă, Retezat şi Şureanu. Patrimoniul cultural cuprinde monumente istorice excepţionale, ilustrând o secvenţă cronologică extinsă”, se arată în argumentaţia comisiei.

Raţionamentul specialiştilor pleacă de la faptul că intenţia de includere pe lista de aşteptare pentru clasarea în Lista Patrimoniului Mondial doar a bisericii medievale de la Densuş ar diminua şansele de reuşită ale demersului.

„În consecinţă, este necesară delimitarea limitelor topografice ale peisajului cultural pe baza unui studiu de inventariere complexă a monumentelor importante şi a unui proiect de gestionare pe termen lung”, se mai arată în raport.

Case ale moţilor
Cel mai bogat judeţ
Hunedoara are pe teritoriul său 36 de monumente istorice de „categorie A”, unul dintre ele aflându-se şi în patrimonial UNESCO (Complexul )Cetăţilor Dacice din Munţii Orăştiei n.r.), la care se mai adaugă aproape 400 de monumente de categorie B.

În zona menţionată ca posibil „peisaj cultural” UNESCO sunt reprezentate extrem de bine mai toate perioadele istorice din antichitate şi până acum, începând cu cetăţile dacice, capitala provinciei romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa, bisericile medievale şi reşedinţele nobiliare din Ţara Haţegului, Castelul Corvinilor (cea mai importantă construcţie medievală cu dublă destinaţie, civilă şi militară, din Europa
de Sud-Est -n.r.), biserica „Sf. Nicolae” din Hunedoara, bisericile forificate din Orăştie, castelul nobiliar Magna Curia din Deva şi centrele istorice ale oraşelor Deva şi Orăştie ridicate în epoca modernă.

Dacă se mai pune la socoteală că autorităţile locale intenţionează să transforme vechile furnale ale combinatului la Hunedoara în obiectiv turistic, se poate spune că zona deţine şi monumente de istorie recentă.

La toate acestea se adaugă faptul că în perimetrul menţionat de comisia prezidenţială se întrepătrund nu mai puţin de cinci zone etno-folclorice, fiecare cu porturi şi obiceiuri diferite
: Ţara Haţegului, Platoul Luncanilor, Ţinutul Pădurenilor, Ţara Zarandului şi Ţara Moţilor.
Deocamdată, doar o propunere
Şeful Catedrei de Restaurare Patrimoniu din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti, prof. dr. Dan Mohora, este co-preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit. Mohora spune că mai avem destul de aşteptat până când propunerea sa şi a colegilor săi referitoare la Ţara Haţegului, Hunedoara, Deva şi Ţara Zarandului să fie materializată.

Totuşi, Dan Mohora este ferm convins că zona merită să intre, în întregime, în patrimoniul UNESCO.

„Acolo sunt atâtea monumente unice pe plan mondial, concentrate pe o arie relativ restrânsă. Picturi cum sunt în bisericile medievale din Ţara Haţegului nu mai găseşti niciunde în lume. Ştiu că pare mare zona pe care o dorim a se constitui într-un peisaj cultural (care să intre apoi pe lista de aşteptare a UNESCO – n.r.), dar, repet sunt atâtea obiective istorice, turistice şi culturale în acea zonă încât nu văd de ce nu am încerca să facem asta. Sunt conştient că va mai dura până când propunerea noastră va fi luată în discuţie la modul cel mai serios cu putinţă. Până atunci nu ne rămâne decât să fim vigilenţi şi să nu mai lăsăm să se distrugă obiectivele de patrimoniu de acolo. Spun asta pentru că se intervine cu amatorism asupra monumentelor. Nu putem să lăsăm monumente de o asemenea valoare să se înece în ciment şi mortar, ori să le lăsăm să se prăbuşească”, conchide profesorul Dan Mohora.

Strategie: monumente prezentate ca grup
Celălalt co-preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, atrage atenţia că monumentele din Ţara Haţegului, Deva, Orăştie, Hunedoara şi Ţara Zarandului pot ajunge în atenţia UNESCO doar dacă autorităţile locale se implică în demers, iar instituţiile centrale devin mult mai eficiente în ceea ce priveşte patrimoniul decât au fost până acum.

„Noi am avansat o idee. Rămâne de analizat dacă va fi un peisaj cultural care să cuprindă toate zonele, sau vor fi două-trei peisaje culturale mai restrânse ca dimensiuni geografice. Este perfect posibil, dacă se implică şi autorităţile locale, dacă se asigură o infrastuctură în zonă şi aşa mai departe. Monumentele din Hunedoara sunt mult mai interesante dacă sunt prezentate ca un grup, cu legăturile pe care le au între ele. Până ca acest grup să poată fi propus pentru a fi inclus în patrimoniul UNESCO este însă mult de muncă. La noi, conceptul de „peisaj cultural” a apărut abia după ce am aderat la Uniunea Europeană şi încă nu avem reglementări legislative clare în acest sens”, completează şi Serban Sturdza.